Cuza este nu numai omul simbolic al Unirii, ci și al reformelor, spune academicianul. În plus, subliniază Dan Berindei, când s-a realizat Mica Unire n-a fost vorba de o simplă ștergere de hotar, Milcovul, ci de construirea unui stat nou. S-a reformat justiția, armata, biserica, iar învățământul a avut parte de una dintre cele mai bune reforme.
În același timp, împrumuturile, modelele au fost luate „creativ și selectiv”, ținând cont în același timp și de tradiție.
Profesorul Dan Berindei spune că „înțelepciune” și „curaj” ar fi cuvintele cele mai potrivite pentru a caracteriza ceea ce s-a întâmplat în 1859. Academicianul îndeamnă să ne gândim cum s-au comportat conducătorii politici de atunci, dar și întreaga națiune, care a participat masiv la evenimente.
În 1866, când pe tron a venit Carol I, 80% din procesul de construire a României moderne era gata, spune vicepreședintele Academiei Române. În același timp, atrage atenția academicianul Dan Berindei, punerea în adversitate a lui Cuza și Carol este absurdă, pentru că, de fapt, a fost vorba de o continuitate a reformelor.
Ce lupte dârze s-au dat în 22-24 ianuarie 1859 - cu invective între politicieni, presiuni ale străzii, dar și negocieri -, cum s-a ajuns la soluția salvatoare și la compromis, cine era Cuza - om de societate, care a surprins apoi dedicându-se misiunii sale, cine au fost personajele-cheie ale acelor vremuri, cum plăteau marile familii boierești din propriile averi activitățile de lobby pe lângă marile puteri, cine ne-a susținut și cine nu, când s-a recunoscut numele de România - despre toate acestea puteți afla urmărind în materialul video atașat interviul cu academicianul Dan Berindei acordat Elenei Vijulie.