Interviu cu Titus Corlățean. Ce spune ministrul despre campania împotriva românilor din Marea Britanie
Ne aflăm la începutul anului, care vor fi priorităţile pe acest an ale Ministerului Afacerilor Externe şi ce se urmăreşte pe termen lung prin acestea?
Priorităţile din acest an sunt priorităţile de politică externă ale României, deci vorbim de constante. Nu vorbim de revoluţii, vorbim de o acţiune constantă care tinde să consolideze rolul profilului României atât în familia europeană, cât şi în cea euroatlantică, consolidarea parteneriatelor strategice, speciale de cooperare pe care avem cu diferite state începând cu SUA, sunt priorităţi legate de relaţia bilaterală şi multilaterală, activitatea României în organizaţii internaţionale, suntem extrem de atenţi în ceea ce priveşte cooperarea regională. Să nu uităm faptul că România are până la sfârşitul lunii iunie al acestui an preşedinţia procesului de cooperare sud-est europeană, se începe cea mai importantă formă de cooperare regională, suntem interesaţi de marea Neagră. Bineînţeles, una din marile, marile priorităţi esteRepublica Moldova şi traseul său european.
Iată o agendă extrem de bogată, dorim concretizări în acest an. Dorim atingerea unor obiective sau avansarea către obiective importante fixate pentru România. În plan european suntem interesaţi de acele măsuri şi de implementarea lor care să conducă la creşterea economică, la reducerea şomajului, în special în ceea ce priveşte somajul în rândul tinerei populaţii - şi din acest punct de vedere trebuie să spun că România a salutat priorităţile menţionate de noua preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, Grecia, care vizează exact măsurile de creştere economică şi reducere a şomajului în primul rând în rândul tinerilor. Ne interesează, evident, aspectele legate de cooperarea regională, de Balcani, continuarea procesului de lărgire, de extindere. Serbia va începe în luna ianuarie negocierile de aderare cu primele capitole, dorim să susţinem Albania pentru obţinerea la jumătatea anului a statutului de candidat. Vrem progrese faţă de celelalte state aspirante, parteneriatul estic, implementarea deciziilor luate şi începem semnarea cât mai curând posibil a acordului de asociere, liberalizarea regimului de vize, deci libera călătorie pentru cetăţenii moldoveni, bineînţeles Georgia, canalul de legătură cu Ucraina în continuare.
Dacă ar fi, pe scurt, să mă refer la priorităţile în spaţiul european, alianţa nord atlantică, România a intrat alături de ceilalţi aliaţi în partea finală a misiunii ISAF din Afganistan, trebuie să ne pregătim pentru ce va urma după, România va continua într-o formă modelată, remodelată, într-o misiune de asistenţă, de pregătire a trupelor afgane în Afganistan, alături de ceilalţi aliaţi, scutul antirachetă al alianţei nord-atlantice pe baza proiectului bilateral româno-american şi, bineînţeles, summitul NATO din septembrie care va fi organizat în Marea Britanie.
Suntem între acele state membre care, pe lângă multe alte aspecte pe care le vom discuta, suntem interesaţi să confirmăm acel principiu al „uşilor deschise”, deci continuarea politicii de lărgire a alianţei. Parteneriatele strategice, în primul rând SUA, cheia de boltă a relaţiei noastre europene-euroatlantice, suntem profund interesaţi să continuăm cu marile proiecte, atât cu conţinut politic, strategic, economic, există un consiliu româno-american de afaceri, AMRO, cu companii extrem de interesate să fie tot mai prezente în România pentru investiţii. Tema vizelor, bineînţeles, rămâne pe agendă - am văzut în 2013 paşi înainte cu reducerea acelei rate de respingere a cererilor pentru vize, vom face paşi înainte, şi bineînţeles celelalte parteneriate strategice pe care le avem. Suntem interesaţi de atingerea unor obiective concrete, vă dau un singur exemplu, suntem ferm angajaţi pentru a avansa în relaţia bilaterală bună cu Canada, pentru eliminarea vizelor pentru cetăţeni români care călătoresc în Canada.
Care sunt întâlnirile importante pe care le preconizaţi pentru anul acesta?
Este o agendă care se anunţă bogată. Există nişte reguli, în general aceste contacte se anunţă la momentul în care trebuie anunţate public, vă pot spune că deja la sfârşitul săptămânii voi fi prezent la o reuniune organizată în Lituania, sub forma unui retreat, la care participă un anumit număr de miniştri ai Afacerilor Externe, voi fi prezent acolo, sunt foarte multe think-tankuri în egală măsură, ceea ce este important în relaţionarea europeană şi euroatlantică, şi voi continua cu un număr de vizite europene şi în multe alte spaţii, dar şi prin a primi foarte mulţi miniştri de Externe care şi-au anunţat deja vizita la Bucureşti. Va fi o agendă bogată pentru susţinerea unor interese atât politice ale României, ca să dau exemplul Orientului Mijlociu vom avea nişte vizite importante la Bucureşti şi susţinerea interesului economic, cultural, de cooperare pe care România în mod firesc le are.
Din ce ţări vor sosi lideri din Orientul Mijlociu?
Recent eu am efectuat o vizită în Israel şi Palestina. Am stabilit, având mandatul primului ministru Victor Ponta, în discuţia cu premierul Benjamin Netaniahu, am stabilit ca în 2014, posibil în prima jumătate a anului, să organizăm la Bucureşti cea de-a doua reuniune a celor două guverne, reuniune comună. Deci premierul israelian în mod normal acompaniat de un număr de miniştri importanţi, cu un conţinut economic al agendei de asemenea important. Tot în prima parte a anului vom organiza a doua reuniune a comisiei comune interguvernamentale româno-palestiniene. Ministrul de Externe palestinian în mod normal va veni acompaniat de un număr de miniştri, şi aici România având un interes specific, plecând de la o relaţie de cooperare mai veche în a contribui la construcţia sau reconstrucţia instituţională, pregătirea resurselor umane, dar şi o contribuţie benefică pentru ambele părţi. Nu pot să ascund faptul că este în egală măsură şi un rol mai vechi al României, un rol pozitiv pe care l-a jucat şi pe care îl joacă şi continuă să îl joace într-un proces mai complex legat de dorinţa de a se ajunge la o soluţie de pace în Orientul Mijlociu.
Geografic, România este departe de Orientul Mijlociu. De ce este important totuşi pentru ţara noastră să fie prezentă, să joace un rol activ în această regiune?
Sunt diferite categorii de explicaţii. În primul rând, dacă ar fi să ne uităm la componenta relaţiei bilaterale între România şi Israel, ca să încep cu Israelul în mod firesc, există o istorie comună şi o relaţie de prietenie, o contribuţie pe care comunitatea evreiască originară din România a avut-o la edificarea statului Israel începând cu 1948, dar şi de-a lungul deceniilor, de-a lungul anilor, o relaţie care a putut să treacă şi peste momentul mai delicat 1967, războiul israeliano-arab, atunci când România a fost singurul stat din tot spaţiul ex-comunist, începând cu URSS-ul, care a păstrat relaţiile bilaterale în plan diplomatic. Există interese politice, strategice, o cooperare foarte bună de exemplu în combaterea terorismului internaţional, există un interes, spuneam, economic, dar şi cultural, şi această punte de legătură este extraordinar de valoroasă. În ceea ce priveşte relaţia bilaterală cu autorităţile palestiniene, cu teritoriile palestiniene, putem vorbi foarte mult, putem vorbi de foarte mulţi palestinieni care şi-au făcut studiile în România şi pe care astăzi îi veţi regăsi bine plasaţi în societatea respectivă, chiar şi în plan politic - miniştri care şi-au făcut studiile fie la ASE, fie în alte universităţi româneşti şi nu au uitat acest lucru, dar foarte bine plasaţi şi în universităţi, în spitale din teritoriile palestiniene. Vrem să punem în valoare aceste canale de legătură, vrem să contribuim alături de marii actori începând cu Statele Unite la un proces absolut necesar şi care trebuie pus în valoare acum, cel al negocierilor israeliano-palestiniene, cu sprijinul SUA, pentru a se găsi o soluţie de pace. Pentru că acea soluţie care spune, pe scurt, două state care să convieţuiască împreună în pace şi respect reciproc în securitate, această soluţie este posibilă încă acum. Deci suntem între cei care susţinem ca cele două părţi să rămână la masa negocierilor, în ciuda dificultăţilor, pentru a avansa şi pentru a găsi o soluţie de pace. Nu în ultimul rând - şi este un fenomen pe care noi l-am remarcat în mod special în ultimii un an, doi, - ceea ce s-a întâmplat ca urmare a revoluţiei din statele arabe, revoluţia de primăvară, şi din păcate apariţia acelor fenomene şi tendinţe de radicalizare, formaţiuni islamiste extremiste, acel lucru a început să se simtă şi în Europa. Şi o spun nu întâmplător, pentru că lucruri la care nu ne-am fi gândit acum 5-10 ani, astăzi iată se întâmplă, din păcate, astăzi cetăţeni europeni care sunt angajaţi, cetăţeni europeni încă o dată subliniez, care sunt atraşi, intră în formule, în mişcări, în grupări radicale extremist islamiste şi pe care îi regăsim chiar în teatre combatante din Orientul Mijlociu. Altfel spus, ceea ce se întâmplă acolo poate părea foarte departe, dar poate influenţa situaţia de stabilitate, de securitate din Europa. Suntem între cei care urmărim cu mare atenţie ceea ce se întâmplă şi suntem profund interesaţi în găsirea unei soluţii de pace şi securitate în primul rând pentru Orientul Mijlociu şi actorii implicaţi în acea regiune, dar şi pentru noi europenii.
Dar asistăm şi în regiunea noastră, în Europa de est, la o fortificare a sentimentelor naţionaliste, la o fortificare chiar şi în Germania şi Franţa a formaţiunilor de extremă dreaptă. În acest an, sau pe o perioadă medie, este acesta un fenomen care să ne îngrijoreze?
Soluţia la aceste tendinţe, care sunt reale şi sunt extrem de preocupante, lideri sau politicieni, partide politice, care se folosesc şi de o parte a presei în principal, în special tabloidele dornice întotdeauna de senzaţional, de a câştiga foarte facil, ca şi acei politicieni care folosesc aceste modalităţi populiste xenofobe. Aceste modalităţi sunt extrem de preocupante şi ele sunt până la urmă favorizate sau determinate de contextul economic-social de criză în Europa de un număr de ani. Atunci când unii eşuează la guvernare în a oferi soluţiile economice-sociale aşteptate de cetăţeni, există o frustrare la nivelul unei categorii destul de largi de cetăţeni tradiţional bogate, prospere. Este o frustrare care, iată, utilizată sau alimentată de politicieni dornici să câştige foarte rapid, facil, alegeri, voturi, folosind acest tip de discurs, emigraţia criminală, care ia locuri de muncă, care vine din Europa Centrală şi de Est, români, bulgari şi alţii, această retorică până la urmă trebuie nu doar respinsă pentru că ea contravine unor valori fundamentale ale Uniunii Europene, dar soluţiile de fond la această situaţie politică sunt tot cele de relansare economică, de creştere economică, de mai multă prosperitate, de stabilitate şi siguranţă pentru cetăţeanul european. Acesta este motivul pentru care noi trebuie să ne concentrăm dincolo de a mai face foarte multă politică şi retorică pe care noi am combătut-o din România cu foartă multă energie din 2013, trebuie să ne concentrăm printr-un efort european, dar şi naţional, pentru mai multă prosperitate, creştere economică. Acolo sunt soluţiile de fond, care vor descuraja gradual aceste mişcări populiste, politice, care au mai fost în Europa, le-am văzut, le cunoaştem, dar care întotdeauna au avut un mai mic impact când Europa a dus-o mai bine economic. Acesta este obiectivul pe care şi noi ni l-am fixat şi prin efortul intern, economic pe care România, actualul guvern îl depun, dar şi la nivel european.
Această retorică din Marea Britanie, a liderilor guvernului britanic, este la fel motivată de probleme economice?
Uitaţi-vă la această creştere a unui partid, partidul independenţei din Marea Britanie, care până, la urmă, şi acum vorbesc ca politician, având de câştigat într-un context economic mai puţin confortabil chiar şi în Marea Britanie, după un număr de ani de prosperitate, acest lucru forţează şi alte partide politice care sunt respectabile, care au avut un rol extrem de important în politica europeană, fie la stânga - laburiştii, fie la dreapta - conservatorii, le forţează să adopte, poate nu în ansamblu, dar la nivelul unor politicieni, un anumit tip de retorică mai aspră şi de aici derapajul care a avut loc către o retorică total inacceptabilă, anti-imigraţionistă, uitându-se de altfel faptul că imigraţia ilegală provine din afara Uniunii Europene. Cei care sunt în interiorul Uniunii Europene, cazul românilor, ei sunt cetăţeni europeni şi au garantată libertatea de mişcare şi de muncă în interiorul Uniunii Europene, cu acea perioadă de 7 ani maxim a fost această restricţie în ceea ce priveşte accesul liber la piaţa forţei de muncă pentru români şi bulgari. Acest lucru a fost eliminat, salut încă o dată acest lucru, de la 1 ianuarie anul acesta. Discuţiile pe care noi le-am avut în 2013 la nivelul celor două guverne, am fost la Londra, m-am întâlnit cu William Hague, cu ministrul de Externe britanic, discuţiile cu oameni politici responsabili, care au responsabilităţi, au fost corecte şi au fost bune până la urmă pentru că au dat rezultate. Nu doar documentul pe care l-am convenit în cadrul vizitei în Marea Britanie, dar şi cele spuse acolo, în mod specific în acel document oficial public, au fost un gest de reparaţie pentru comunitatea provenind din România, oameni care în marea lor majoritate sunt bine integraţi în societatea britanică, contribuie şi au contribuit la creşterea economică, la prosperitate în societatea britanică, îşi plătesc taxele şi impozitele şi trebuie respectaţi. Dacă există alţii care greşesc, care încalcă legea, da, acolo cooperăm. Prin serviciile de poliţie, prin judiciar, prin parchete şi cooperarea este chiar foarte bună, dar trebuie să ştim să limităm retorica asta şi trebuie să spun cu satisfacţie că persoanele responsabile cu care noi am discutat în guvernul britanic au fost oameni care au respectat acele angajamente, tratatul de la 1 ianuarie, iată, s-a confirmat liberalizarea pieţei muncii pentru români, sunt alte discuţii, dar alte măsuri care trebuie să respecte regulile europene şi care trebuie respectate, dacă se aplică pentru toţi cetăţenii europeni într-o manieră nediscriminatorie, deci nu doar faţă de români, sau de bulgari sau de polonezi. Ori din acest punct de vedere, avem aceste asigurări, că dacă vor fi promovate o serie de măsuri, ele nu vor viza discriminatoriu doar pe români sau bulgari, ele le vizează pe toţi europenii şi trebuie să respecte cadrul european. Nu este un lucru simplu, politica, inclusiv politica internă, sunt lucruri complicate mai ales în 2014, an electoral. Sunt alegeri europene în luna mai, va fi o bătălie extrem de importantă care va genera schimbări şi cantitative şi calitative în procesul de decizie la nivel european, sunt şi alegeri naţionale într-o serie de state, în cazul Franţei sunt alegeri regionale municipale - şi acestea sunt extrem de importante pentru politica internă, dar şi reverberaţiile externe - astfel încât 2014 va fi un an în care România va trebui să se angajeze cu foarte mult efort, energie, în atingerea obiectivelor sale.
Şi în Ungaria vor fi alegeri parlamentare. Credeți că vom asista la o întărire a retoricii naţionaliste în această ţară?
Ăsta este un subiect care necesită întotdeauna o analiză mai complexă. În mod inevitabil apropierea de data alegerilor parlamentare va conduce probabil la un anumit tip de retorică tot mai accentuată sau mai aspră, cu caracter inclusiv naţionalist. Noi vom încerca întotdeauna - şi asta a fost poziţia constantă a României - să privilegiem canalul bilateral, dacă sunt probleme să le discutăm în bilateral şi să încercăm ca prin politica aceasta naţională în timp de alegeri, sunt politician şi înţeleg ce înseamnă nişte alegeri şi dorinţa de a câştiga alegerile, dar asta nu înseamnă să punem sub semnul întrebării sau sub risc un parteneriat strategic bilateral care este foarte important nu doar în relaţia bilaterală, nu doar în Europa Centrală, este important în plan european.
La ce ne putem aştepta din partea preşedinţiei Greciei în perioada următoare şi cum putem exploata noi, România, aceste ţeluri ale Greciei?
Grecia este o ţară în primul rând din regiunea balcanică şi asta este un lucru important. Eu am efectuat o vizită la Atena, anul trecut, special pentru a discuta cu omologul meu Evangelos Venizelos, înainte de preluarea preşedinţiei Uniunii Europene la 1 ianuarie anul acesta de către Grecia. Am discutat pe marginea priorităţilor Greciei, am discutat pe marginea intereselor noastre comune legate de lărgirea UE, am discutat despre parteneriatul estic şi despre Republica Moldova, vreau să salut faptul că Grecia va susţine semnarea cât mai curând posibil în 2014, ca preşedinţie a UE, semnarea acordului de asociere cu Republica Moldova, după ce parafarea a avut loc la Vilnius în urmă cu puţină vreme şi eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Este un lucru extrem de important.
În egală măsură, între priorităţi figurează diminuarea şomajului, începând cu tinerii, un obiectiv, o prioritate pe care România o susţine cu toată tăria, dar sunt şi alte lucruri care sunt importante şi pentru noi, voi da un singur exemplu: cooperarea maritimă. De altfel România va organiza la sfârşitul lunii ianuarie la Bucureşti o conferinţă internaţională cu prezenţa doamnei Damanaki, comisarul european cu compentenţe în acest domeniu, pentru că ne interesează Marea Neagră, ne interesează să putem promova o serie de proiecte legate de Marea Neagră, legate de conexiunea cu Dunărea, pentru că Strategia Dunării, de asemenea trebuie să spun asta, va face parte în continuare dintre priorităţile României pentru 2014 astfel încât per ansamblu preşedinţia Greciei va beneficia în promovarea priorităţilor sale de sprijinul României.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
