INTERVIU. Comisar european: Țările de la Marea Neagră trebuie să coopereze pentru combaterea pescuitului ilegal
România ar putea fi un important jucător pe piaţa piscicolă a Europei dacă ar şti să îşi managerieze bine resursele oferite de Dunăre şi de Marea Neagră. Aţi remarcat proiecte bune pregătite şi implementate de România care să ducă la îndeplinirea acestui scop?
Cred că există un progres, ne mişcăm, lucru care este foarte important şi sper ca în viitor să putem îmbunătăţi contribuţia noastră aici. Mă refer la contribuţia prin fonduri europene pentru pescuit, pentru culturile piscicole şi la tot ceea ce înseamnă sectorul maritim. Eu mă aflu aici pentru că încerc să promovez aceste legături dintre diferitele sectoare ale Mării Negre. Iar acest lucru vine alături de ceea ce numim „creşterea iniţiativei albastre".
Încercăm să vedem întregul potenţial al mării şi să primim cele mai bune proiecte care pot crea sinergii şi pot da cele mai bune rezultate în toate sectoarele care sunt conectate de mare. Deci aceasta este o oportunitate bună şi, de asemenea, este oportunitate pentru România, pentru Bulgaria, pentru toate ţările membre, dar de asemenea şi pentru celelalte ţări de la Marea Neagră, pentru că avem deja toate aceste experienţe pozitive în alte locuri unde avem o strategie pentru toate ţările din jur care participă şi acest lucru duce la rezultate concrete. Deci sper că putem face acelaşi lucru aici la Marea Neagră.
Cum puteţi, ca şi comisar european, să fiţi un catalizator pentru aceste proceduri şi fenomene din România, dat fiind faptul că aveţi o viziune mai largă despre ceea ce se întâmplă şi în alte ţări ale Uniunii?
Nu ştiu dacă pot să fiu un catalizator, este o ambiţie mare, dar ce pot face - şi acesta este un lucru pe care noi la Comisia Europeană îl facem bine - este să creăm aceste legături şi să facilităm investiţiile, să încercăm să oferim suport tehnic şi sfaturi când vine vorba despre proiecte. Acestea sunt lucrurile la care lucrăm şi pot să spun că avem mult succes comparativ cu alte afaceri legate de mare.
Urmează să creăm grupuri de consultanţă, grupuri de suport tehnic cu experţi care ştiu şi care pot da sfaturi reale legate de proiecte, de posibile alte proiecte, unde există potenţial nefolosit legat de Marea Neagră şi nu în ultimul rând despre posibilităţile de finanţare. Am testat aceste metode în sudul Mediteranei cu vecinii noştri din zonă şi am avut mult succes. Am primit multe proiecte legate de culturi piscicole, de divizarea zonelor piscicole, de transport, de turismul de coastă şi urmează să folosim acelaşi model pentru că a fost o experienţă pozitivă, este ceva care mă face să fiu optimistă, pentru că dacă ai deja o astfel de experienţă, dacă ai făcut-o deja cu alţii, la alte mări, se poate face şi aici. Cu ruşii de exemplu, la Marea Baltică, am făcut-o cu turcii la Mediterană şi cu alţi vecini din ţări nord-africane şi putem să facem acelaşi lucru şi la Marea Neagră.
O problemă specifică pentru România este cea a sturionilor. Pescarii români vor putea reîncepe pescuitul la sturioni din 2016, Ucraina nu are niciun fel de prohibiţie, Bulgaria a introdus prohibiţia în această zonă acum 2-3 ani. Deci, aceasta este o situaţie care trebuie coordonată cumva la nivelul Uniunii Europene. Care credeţi că sunt măsurile care se pot lua pentru a rezolva această situaţie?
Noi coordonăm acţiunile dintre statele noastre membre şi în ceea ce priveşte statele membre cred că situaţia este clară. Dar, să fiu sinceră cu dvs., problema mai mare este că se pescuieşte sturion ilegal. Dacă programul va funcţiona aşa cum este acum, putem fi pozitivi în ceea ce priveşte viitorul. Dar trebuie să oprim pescuitul ilegal. Şi avem situaţii care spun că se pescuieşte ilegal, primim cote ilegale care sunt de 12 ori mai mari decât ceea ce se raportează. Deci puteţi înţelege că aceasta este o situaţie inacceptabilă. Dar, ca să combatem pescuitul ilegal, avem nevoie de cooperare internaţională. Să fim cinstiţi, avem doar două state membre care sunt ţări mari la Marea Neagră, avem acest grup local de acţiune în Delta Dunării unde ne străduim să lucrăm. Deci, ceea ce vrem să facem este să avem consiliere ştiinţifică de calitate şi să comparăm toate datele cu alţii. După aceea, vom acorda mai mulţi bani pentru crescătoriile de pește, acesta este viitorul. Trebuie să investim în aceste crescătorii, am investit în Bulgaria şi sper că vom investi şi în România de asemenea. Astfel putem crea un mediu în care să fim siguri că putem pescui în mod susţinut. Aceasta este singura soluţie, sustenabilitatea, stocul este limitat, este simplu şi nu este vorba despre a învinovăţi Uniunea Europeană, ci situaţia proastă în care sunt sturionii. Ceea ce vom face este să acordăm bani pentru a putea îmbunătăţi situaţia în sine a stocului şi să ne coordonăm cu alţii. Este un grup local în Delta Dunării şi până acum le-am alocat 12 milioane de euro ca să îmbunătăţească situaţia. Sunt optimistă, dar trebuie de asemenea să vedem alternativele pe care le oferă acvacultura. Este ceva ce am finanţat deja în alte state membre şi putem să facem acelaşi lucru şi aici.
În legătură cu statele care au acces la Marea Neagră: sunt ţări membre UE şi ţări care nu sunt membre. Cum se poate ajunge la o cooperare între aceste ţări?
Trebuie să ne convingem unii pe alţii, trebuie să avem încredere unii în ceilalţi, nu este simplu şi alegerea mea este să luăm lucrurile pe rând. Cred că cooperarea pe plan investiţional, cooperarea economică pot îmbunătăţi mult lucrurile. La fel şi cooperarea pe plan ştiinţific. De acum trei ani de când am avut prima iniţiativă legată de Marea Neagră avem progrese. Discutăm despre cifrele pe care le avem, este cooperare ştiinţifică şi cred că mai este loc de îmbunătăţire. Pe scurt, avem nevoie de toată lumea. Îmi pare rău să spun lucrul acesta, dar Uniunea Europeană nu poate face acest lucru singură. Avem nevoie de ceilalţi, discutăm despre împărţirea bunurilor, împărţirea mării şi rezultatele nu sunt cele mai bune în momentul acesta. Mai avem un drum lung de făcut. Dar trebuie să avem această abordare de sus în jos. Dacă încercăm să forţăm cooperarea dinspre vârf spre bază, nu cred că vom reuşi, vom eşua. Trebuie să încercăm cealaltă metodă şi aceasta este politica mea de acum: agenda maritimă, dezvoltarea „albastră” (domeniul maritim), despre aceste lucruri este vorba.
Braconajul poate fi rezultatul prohibiţiei - şi nu vorbim despre pescuitul la scară mare, ci despre familii care îşi câştigă existenţa din pescuit şi care fac acest lucru de generaţii. Care sunt soluţiile pe care UE şi fiecare ţară le poate oferi pentru a putea să le ofere posibilitatea să pescuiască şi să protejeze în egală măsură sturionii şi alte specii?
Aceasta este o problemă reală. Populaţia scade, deci ce putem face? Nu există soluţii simple la aceste probleme. Legat de pescuitul ilegal avem multe instrumente şi acum cooperăm cu alte ţări în ceea ce priveşte implementarea regulamentului împotriva pescuitului ilegal neraportat. Deci lucrăm împreună cu Turcia, cu Rusia, cu Ucraina şi sper că vom avea rezultate bune pentru că aici există un nivel bun al cooperării şi de asemenea avem posibilitatea de a opri importurile din alte ţări la nivel de Uniune Europeană, dacă aceste ţări nu cooperează. Trebuie de asemenea să lărgim această cooperare la Marea Neagră, suntem puţin rămaşi în urmă, trebuie să recunosc acest lucru. În alte domenii suntem mai avansaţi. Ceea ce aş vrea să spun este că ştiu ce dificultăţi sunt. Mai trebuie să aflăm de asemenea cine sunt pescarii. Avem nevoie de registre. Ca să putem lua decizii avem nevoie de registre. Există pescari care pescuiesc pentru propriile lor nevoi. Nu vând. Dacă nu vând nu este responsabilitatea noastră, ci a statelor membre. Dar dacă vând, este o responsabilitate comună, europeană. Deci aş vrea să am o imagine clară, cine sunt cei care pescuiesc, să am registrele, să le urmăresc, să încerc să îi ajut şi pot să vă spun că pescuitul la scară mică nu este problema principală.
Problema este cu vasele mari care culeg ce are marea mai bun. Şi nu întotdeauna în condiţiile cele mai bune pentru mediul înconjurător. Trebuie să facem tot ce putem să îi ajutăm pe micii pescari. Pentru ei sunt fonduri suplimentare, le oferim mai mult cu 25% decât celor care pescuiesc la scară largă, le oferim de asemenea şi asistenţă în ceea ce priveşte perioadele când nu pot pescui deloc şi sunt instrumente noi pentru a-i ajuta. Dar situaţia este dificilă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
