Harta comorilor din Marea Neagră. Pe urmele corăbiilor și orașelor antice din adâncuri

Studiu. De ce românii refuză să se vaccineze

Ironie la adresa lui Trump: Președinta Mexicului propune ca SUA să se numească „America Mexicană”

Mărturii din infernul din Los Angeles

Ce a răspuns Victor Ponta la întrebarea dacă PSD a dat voturi lui George Simion la primul tur al alegerilor din noiembrie

Victor Ponta, sfat pentru Marcel Ciolacu: „Sper să nu candideze”. Ce spune despre o posibilă candidatură a sa la prezidențiale

Sute de polițiști din toată țara protestează după adoptarea „ordonanței trenuleț”: „Ne exploatați, salarii înghețați”

Un american a rămas blocat într-un taxi autonom, care l-a învârtit într-o parcare: „Mă simt ca într-un film”

Incident grav la Iași: Un adolescent de 15 ani a murit la spital, după ce a fost agresat de doi colegi

Doi adolescenți de 15 ani din Tulcea, dați dispăruți de patru zile, au fost găsiți morți pe un câmp

Epava distrugătorului „Moskva” a fost găsită de scafandrii români la 15 mile marine de Agigea. Ambarcaţiunea s-a scufundat în urmă cu 70 de ani. A fost găsită în 2010, la 45 de metri adâncime, ruptă în două bucaţi. Şi nu este singura epavă spectaculoasă de pe fundul Mării Negre. Specialiştii de la Institutul de Cercetare GeoEcoMar vor să realizeze o hartă subacvatică, cu toate detaliile despre comorile din adâncuri.

„În final va rezulta un aşa numit repertoar arheologic, din care vom selecta anumite obiective ce vor fi dedicate vizitării de către turişti”, spune managerul proiectului, Glicherie Caraivan.

O parte dintre aceste vestigii submarine nu vor fi scoase la suprafaţă, fiind considerate obiecte de patrimoniu. În schimb, piesele foarte vechi, care nu fac parte din patrimoniul naţional, urmează să fie expuse la Muzeul de Istorie Constanţa.

Geologii şi exploratorii se aşteaptă să descopere şi oraşe antice dispărute sub ape.

„De la aceste nave am putea trece la un alt punct, cel al aşezărilor care existau pe malul Mării Negre”, spune Constantin Chera, cercetător ştiințific al Muzeului de Istorie Constanţa.

Cartografierea acvatică va fi făcută cu ajutorul unui sonar, care poate fi lansat la o adâncime de până la 1.000 de metri.

„Este un echipament care va fi folosit în scanarea fundului mării. Se vor determina anumite anomalii geologice şi geofizice de pe fundul mării, cu ajutorul cărora se vor realiza hărţi şi se vor identifica locaţiile interesante din punct de vedere arheologic”, explică Vlad Rădulescu, geofizician la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare GeoEcoMar.

Explorarea marină va începe în primăvara anului viitor.