Exclusiv Terenurile României se transformă în deșert. Statul nu știe suprafața afectată, iar strategia de combatere a fenomenului nu se aplică
Pământurile României se transformă în deșert, iar statul român nici măcar nu știe cu exactitate care este suprafața de teren degradat din țară. O spun inspectorii Curții de Conturi în ultimul audit privind prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură. Inexplicabil, Ministerul Agriculturii ține la secret toate aceste cifre. Digi24 a solicitat, oficial, date concrete, însă funcționarii au refuzat să le ofere. Deși se încalcă grosolan legea privind liberul acces la informații de interes public, pare că nimănui nu îi pasă, cu atât mai puțin ministrului. Urmăriți un nou reportaj Statul la Stat.
Raportul Curții de Conturi arată probleme serioase în privința modului în care Ministerul Agriculturii s-a implicat de-a lungul timpului în prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură. Printre altele, inspectorii au constatat că statul român nu știe nici măcar care este suprafața totală de teren degradat și neproductiv.
Raport Curtea de Conturi: „... La nivel național nu există un inventar real, centralizat și asumat de autoritățile cu atribuții și responsabilități, al terenurilor degradate, deși în conformitate cu prevederile Legii nr. 100/2010, inventarierea terenurilor degradate constituie o obligație permanentă...”.
Plecând de la acestă informație am cerut, oficial, Ministerului Agriculturii să ne spună ce suprafață de teren degradat există în fiecare județ. Angajații de aici au refuzat să ofere un răspuns, încălcând grosolan legea privind liberul acces la informații de interes public. Potrivit actului normativ, funcționarii și politicienii care conduc ministerul au obligația să ofere un răspuns, oricare ar fi acesta, în cel mult 30 de zile. Am trimis solicitarea pe data de 4 noiembrie 2024. Au trecut de atunci, mai bine de două luni, iar răspunsul nu a venit nici până în ziua de astăzi.
Reporter: Am trimis o solictare la Ministerul Agriculturii pentru această cifră, pentru aceste terenuri, pe județe, de două luni de zile, niciun răspuns, absolut niciun răspuns.
Florin Barbu, ministrul Agriculturii: Stați puțin. Ați trimis-o la ministerul..., avem aici presa, ați trimis-o la oficiul de presă, dacă ați trimis-o în altă parte, nu știu...
Reporter: La Ministerul Agriculturii, Oficiul de Presă face parte din Ministerul Agriculturii, e un departament la dumneavostră, nu?
Florin Barbu: E trimisă acestă solicitare, când e trimisă?
Grațiela Tiron, consilier: Da, e în lucru.
Reporter: În lucru? De două luni. Termenul legal este de 30 de zile.
Florin Barbu: Haideți să vă explic.
Reporter: Vă rog.
„Avem nevoie de timp ca să...”
Grațiela Tiron este consilier în Ministerul Agriculturii și coordonator al Departamentului de comunicare.
Reporter: Legea spune clar că trebuie să oferiți un răspuns în 30 de zile, pe datele pe care le aveți.
Grațiela Tiron, consilier MADR, coordonator comunicare: Noi v-am oferit un răspuns și nu ați fost mulțumit.
Reporter: Ce răspuns mi-ați oferit?
Grațiela Tiron: V-am spus că avem nevoie de timp ca să...
Reporter: De 30 de zile, că trebuia să dați în 10 zile răspunsul.
Grațiela Tiron: Da, știu.
Reporter: Și mi-ați spus că aveți nevoie de 30 de zile. Au trecut și acele 30 de zile.
Grațiela Tiron: Situația finală o avem la sfârșitul lunii aprilie.
Reporter: Îmi puteți da datele pe care le are ministerul în acest moment?
Grațiela Tiron: Păi, nu sunt finale.
Reporter: Doamnă, ultimele date pe care le aveți, ultima centralizare făcută acum trei ani...
Grațiela Tiron: Dumneavoastră ați vrut pe anul 2023.
Reporter: Eu v-am cerut datele pe care le are ministerul în acest moment... Și nu mi s-a oferit nimic.
Grațiela Tiron: O să primiți răspunsul.
Reporter: Când o da Dumnezeu.
Grațiela Tiron: Important este că veți primi răspuns.
În aceste condiții am cerut lămuriri direct ministrului Agriculturii Florin Barbu. Culmea, spre deosebire de consiliera sa, spune că știe ce suprafață de teren neproductiv era în 2023.
Reporter: Nu vă întreb pe 2024, că încă nu s-a încheiat, mai avem câteva zile, pe 2023 aveți acestă bază actualizată la Ministerul Agriculturii?
Florin Barbu, ministrul Agriculturii: Eu v-am spus, 1,2 milioane de hectare erau terenuri neproductive, în care intră și aceste...
Reporter: În 2023?
Florin Barbu: Da.
Reporter: Și acestă informație de ce nu o fi ajuns de două luni de zile și la noi, domnule ministru?
Florin Barbu: Păi, poate... noi dăm informații la zi. Dacă vreți niște evidențe și niște lucruri corecte, noi le centralizăm și vi le dăm la zi.
Instituții diferite, răspunsuri diferite
În lipsa datelor de la Ministerul Agriculturii, am cerut informații de la Institutul Național pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului. Este instituția din România care, printre altele, face analize asupra solului și stabiliește dacă un teren este neproductiv. Inițial ne-au transmis un răspuns incomplet, fără datele din nouă județe. Le-am atras atenția și au refăcut răspunsul, doar că cifra totală este cu totul alta decât cea avansată de ministrul Agriculturii. Mai exact, suprafața totală de terenuri arabile, pășuni, livezi ori vii pentru care se recomandă încadrarea în categoria de teren neproductiv, ori schimbarea în folosință silvică, adică împădurire, ar fi de doar 19.334 de hectare.
Am ales la întâmplare două județe și am decis să facem o comparație între datele celor două instituții ale statului român. Din răspunsul Institutului de Pedologie aflăm că în Buzău există 203 hectare de teren neproductiv. Din datele Direcției pentru Agricultură Buzău, instituție subordonată Ministerului Agriculturii, rezultă că ar fi 10 mii de hectare. Directorul este în concediu. Angajata care îi ține locul pare complet depășită de subiect.
Angajată DAJ Buzău: Nu știu dacă se ocupă cineva în mod expres pentru asemenea...
Reporter: Cu suprafețele degradate?
Angajată DAJ Buzău: Da.
Reporter: Dar nu aveți un număr...
Angajată DAJ Buzău: Fiecare primărie are la rândul ei, și ne trimite diferite date statistice, noi...
Reporter: Și vi le trimite când le cereți dumneavostră sau cum?
Angajată DAJ Buzău: Păi, dacă le cerem?! Dacă le cerem la adresa dumneavostră...
Reporter: A, deci în momentul ăsta nu aveți niște date.
Angajată DAJ Buzău: Da, da, da.
Pământul odată roditor se transformă încet dar sigur în... deșert
Facem un salt până în județul Giurgiu. Datele Institutului de Pedologie arată că nu există terenuri degradate și neproductive, zero pe linie. Șefa Direcției Agricole spune însă că sunt, mai exact 2.269 de hectare.
Petra Ochișor, directoare DAJ Giurgiu: În fiecare an, noi avem o situație statistică a trerenurilor care ne-o prezintă anual primăriile, pe care noi o centralizăm și o timitem către MADR.
Și uite așa se luptă conducătorii agriculturii românești cu efectele schimării climatice. Oficial, România are încă de acum 20 de ani o Strategie privind Combaterea Deşertificării și Degradării Terenurilor. Multe dintre măsurile propuse în document au rămas la stadiul de cuvinte goale pe o hârtie. Asta din cauza inerției și nepăsării instituțiilor statului care ar fi trebuit să le implementeze. În tot acest timp încălzirea globală și schimbările climatice nu așteaptă ca politicienii și funcționarii statului să se trezească la realitate, iar pământul odată roditor se transformă încet dar sigur în... deșert.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
