„Greu de exclus”. Jocul disidenţei şi deficitul de democraţie din PNL, în analiza invitaţilor emisiunii Imparţial
Într-o seară în care disidenţii din Partidul Naţional Liberal acuză conducerea că organizează şedinţe fără ei, cu doar câteva zile înainte de Congresul formaţiunii, politicienii Raluca Turcan şi Rareş Mănescu, alături de jurnaliştii Costi Rogozanu şi Luca Niculescu, au discutat despre excluderi, trecute şi posibile şi despre modelul politic în care foştii lideri pot fi îndepărtaţi cu totul dintr-un partid.
Rareş Mănescu, primarul sectorului 6 şi vicepreşedinte al PNL, susţine că toţi cei implicaţi au fost chemaţi în mod corect la Parlament, iar reacţia celor trei disidenţi a doar fost un pretext să atragă atenţia din nou asupra lor. „Au profitat de acest moment ca să mai facă puţină vâlvă”, crede Rareş Mănescu.
Deputatul PDL Raluca Turcan, exclusă în 2006 din PNL, crede la rândul său că este vorba de vizibilitatea pe care şi-o asigură oponenţii lui Crin Antonescu. „Ca să sintetizez, că nu mai sunt expert în PNL cum eram în interior, înainte de a fi exclusă, pentru că există oarecum, să spunem, o tradiţie a excluderilor... Evident, e un joc de putere în interior. Probabilitatea de a câştiga a disidenţilor este una mică, deci probabil că (e vorba despre) vizibilitatea publică... Bănuiesc. Îţi creşte imaginea publică susţinând nişte lucruri corecte pe care un partid, când este în tot angrenajul guvernării şi beneficiilor guvernării, nu are cum să le susţină.”
Totuşi, ca o concluzie, Raluca Turcan consideră că situaţia în care „un fost prim-ministru care nu află unde se ţine o şedinţă... este greu de crezut”.
Jurnalistul Costi Rogozanu face o analiză mai amănunţită a disidenţei liberale: „Eu aş observa acuzaţiile care se fac şi în PDL şi în PNL, de legătură cu duşmanul. Tăriceanu e acuzat că colaborează cu Băsescu, Blaga e acuzat că colaborează cu Ponta, că e pe placul lui Ponta... Genul ăsta de acuzaţii arată şi superficialitatea luptei din interior. Asta nu e luptă de interior.
Şi pot să mai dau exemplul că, de câte ori un preşedinte de partid iese din funcţia de preşedinte, că e Geoană, că e Tăriceanu, că e Petre Roman (...), domnule: trebuie exclus, sau dat de tot la o parte, să nu cumva să îi stea în coastă noului preşedinte! Probabil că e şi asta o manieră de a fi lider, dar Crin Antonescu putea proceda mult mai elegant. Crin Antonescu sau (Daniel) Chiţoiu, în cazul ăsta.
Până la urmă, au ajuns la o situaţie în care cineva va trebui să plece. Şi nu va fi domnul Antonescu.”
Vicepreşedintele PNL, Rareş Mănescu, contracarează: „Sincer, aş regreta să plece. Sunt liberali vechi, care ar trebui să rămână alături de noi şi să tragă alături de noi. Ce vor face, nu ştiu.”
Un motiv care îi serveşte jurnalistului Costi Rogozanu în următoarea concluzie: „Până la urmă, şi jocul disidenţei ăsta este: greu de exclus. Adică au tot forţat nota, mai ales Chiliman, văzând care-s limitele. Evident că Crin Antonescu nu are nici un interes să-i martirizeze, să facă aşa, o celulă de rezistenţă în PNL. Şi de aia am ajuns până în acest punct maxim de intensitate, pentru că ăia se cer excluşi, ăştilalţi nu-i vor excluşi, pentru că le dă un piedestal.”
Excluşi sau nu, „viaţa politică merge mai departe”, crede Raluca Turcan. „Şi experienţa îmi spune că în politică e posibil să vezi orice. Atunci când făceam disidenţă la domnul Tăriceanu eram mult mai radicală şi mult mai tranşantă să dau verdicte. Acum m-aş abţine. Am văzut foarte multe: oameni care s-au duşmănit şi ulterior au făcut nişte parteneriate extrem de benefice. Şi pentru ţară, poate şi pentru ei.”
Pe aceeaşi temă:
Ella Moroiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
