Flacăra olimpică, în periplu prin Bucureşti, în avanpremiera Festivalului Olimpic al Tineretului European

La ora 12, Torţa Olimpică a plecat din faţa sediului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, iar primul care a purtat torţa este Ivan Patzaichin. De la COSR, torţa trece prin 78 de puncte situate pe câteva dintre arterele principale ale Capitalei, pe un traseu de 16 kilometri.

La ora 14, Flacăra a ajuns la Palatul Cotroceni, unde preşedintele Traian Băsescu a susţinut un discurs.

În toate aceste puncte cheie, oameni simpli, foşti şi actuali sportivi de mare performanţă, dar şi personalităţi ale sportului românesc preiau ştafeta: Sandra Izbaşa, Alin Moldoveanu, Gabriela Szabo, Marius Urzică, Camelia Potec, Marian Drăgulescu, Paula Ivan şi Sorin Babii. Ivan Patzaichin a purtat torţa olimpică şi în 1972, când flacăra Jocurilor de la München a trecut prin ţara noastră.

Către amiază, flacăra revine la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, urmând ca duminică dimineaţă, la ora 9, să plece spre Braşov, acolo unde se desfăşoară Festivalul Olimpic al Tineretului European, în perioada 17-23 februarie.

Ora 14:00 Torţa a ajuns la Palatul Cotroceni. Traian Băsescu: Este pentru prima dată când Flacăra Olimpică s-a aprins în Grecia având ca destinaţie România

La ora 14:00, Flacăra Olimpică a ajuns la preşedintele României, la Palatul Cotroceni. Traian Băsescu a preluat şi predat ştafeta oficial, susţinând apoi un discurs în care a subliniat importanţa evenimentului sportiv organizat în judeţul Braşov şi a mulţumit organizatorilor, participanţilor, dar şi iniţiatorului Festivalului Olimpic al Tineretului European, Jaqcues Rogge. Iată în cele ce urmează discursul preşedintelui:

„Mulţumesc Comitetului Olimpic Român pentru capacitatea pe care a avut-o să atragă în România una din cele mai mari competiţii ale tineretului european. Festivalul Olimpic al Tineretului European a fost posibil pe de o parte ca un moment de recunoaştere a contribuţiei României la dezvoltarea mişcării olimpice, a olimpismului, şi în acelaşi timp a fost posibil pentru că au fost oameni în România care şi-au asumat responsabilitatea dezvoltării unei infrastructuri care să permită desfăşurarea lui la Braşov. Şi nu numai Braşov, ci şi Râşnov, Predeal şi alte staţiuni montane.

De fapt, ceea ce s-a petrecut acum câteva secunde - predarea flăcării olimpice - este un simbol. Înseamnă continuitate, respect, demnitate, toleranţă, fair-play. Nu în ultimul rând, flacăra olimpică simbolizează respect. Respect pentru cel cu care te afli în competiţie.

Este pentru prima dată când flacăra olimpică s-a aprins în Grecia având ca destinaţie România. Ea a mai trecut pe teritoriul României în timpul Jocurilor Olimpice de la Moscova şi Berlin, dar acum e pentru prima dată când în Grecia flacăra a fost aprinsă pentru a rămâne în România cu ocazia Festivalului Olimpic al Tineretului European.

Am speranţa că cei 900-920 de tineri între 14 şi 16 ani care vor concura la cele opt probe din cadrul Festivalului nu sunt nimeni alţii decât viitorii mari campioni olimpici, mondiali, proveniţi din ţările europene.

Doresc mult succes organizatorilor - Primăria Braşov, COSR, Ministerul Tineretului şi Sporturilor. Nu în ultimul rând, mulţumesc preşedintelui Jacques Rogge (preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic), care a avut încredere să susţină Braşovul ca loc de desfăşurare al Festivalului Olimpic al Tineretului European.

După acest festival, România va rămâne cu o excelentă infrastructură pentru sporturile de iarnă, care va fi la dispoziţia turiştilor care vor constata acum că România dispune de infrastructură pentru sporturile de iarnă”, a concluzionat preşedintele.

Traseul Torţei Olimpice. Restricţiile de trafic

Flacăra parcurge Bulevardul Kiseleff până în Piaţa Victoriei, prin faţa Muzeului Antipa, pe la Palatul Victoria, după care va străbate toată Calea Victoriei. Urmează Bulevardul Naţiunilor Unite - Palatul Parlamentului - strada B.P. Haşdeu - Pod Haşdeu - Splaiul Independenţei - Piaţa Operei - bdul Eroilor Sanitari - Palatul Cotroceni - strada Gh. Marinescu - Şoseaua Cotroceni - Şoseaua Grozăveşti - Grozăveşti - Splaiul Independenţei (contrasens între Pod Grozăveşti şi strada Alexandru Borneanu) - Primăria Municipiului Bucureşti - Splaiul Independenţei - Pod Cotroceni - Şoseaua Cotroceni - bdul Gheorghe Marinescu - Palatul Cotroceni - întoarcere bdul Gheorghe Marinescu - Şoseaua Cotroceni - Piaţa Leu - Şoseaua Grozăveşti - Pasaj Basarab - bdul Banu Manta - bdul Ion Mihalache - strada Arhitect Ion Mincu - bdul Aviatorilor - Piaţa Charles de Gaulle - bdul Constantin Prezan - Arcul de Triumf - Casa Olimpică.

Deplasarea se va face numai pe banda I de circulaţie, informează Brigada Rutieră a Poliţiei Capitalei.

Alin Moldoveanu predă torţa la Palatul Victoria, Alina Dumitru - la Palatul Parlamentului, Sandra Izbaşa - la Palatul Cotroceni, iar Roxana Cocoş - la Primăria Municipiului Bucureşti.

Pentru buna desfăşurare a evenimentului, în momentul deplasării pe Splaiul Independenţei (contrasens între Pod Grozăveşti şi strada Alexandru Borneanu) se restricţionează total traficul rutier pe Splaiul Independenţei, între şos. Virtuţii şi Pod Grozăveşti, precum şi pe strada Alexandru Bornescu.

Flacăra Olimpică a fost aprinsă pe 2 februarie, în cadrul unei ceremonii speciale organizate la Atena, şi a ajuns la Bucureşti a doua zi. La Casa Olimpică, flacăra a fost aprinsă pe un soclu de către exploratoarea Uca Marinescu, în cadrul unui eveniment special care a păstrat fastul şi simbolistica ceremoniilor olimpice.

Festivalul Olimpic al Tineretului Europeanse desfăşoară în judeţul Braşov, la Predeal (schi fond şi snowboard), Cheile Grădiştei - Fundata (biatlon), Poiana Braşov (schi alpin, patinaj artistic şi patinaj viteză), Braşov (hochei) şi Râşnov - Valea Cărbunării (sărituri cu schiurile).

Festivalul a fost inclus pentru prima dată în calendarul Comitetelor Olimpice Europene în anul 1991. Iniţiatorul său a fost Jacques Rogge, preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic.

Ediţiile de iarnă ale Festivalului Olimpic al Tineretului European au început în anul 1993 în Italia, continuând apoi în Andorra, Suedia, Slovacia, Finlanda, Slovenia, Elveţia, Spania, Polonia, Cehia şi acum România.