Dacă negocierile anunţate de ROMARM într-un comunicat oficial se vor încheia cu succes, Fiat-Chrysler va produce la Uzina Mecanică București maşina 4X4 Jeep J8. Concepută în 2007, este versiunea militară a modelului Jeep Wrangler.
Este un autoturism destinat să fie folosit mai degrabă de aliaţii Statelor Unite şi mai puţin de armata americană. Chrysler a produs până acum versiunea militară a Jeep-ului în Egipt şi Israel, pe baza unor parteneriate asemănătare cu cel negociat în momentul de faţă în România.
Cei de la ROMARM spun în comunicatul oficial că o colaborare cu Fiat-Chrysler ar ajuta Uzina Mecanică Bucureşti, aflată în prezent într-un impas financiar fără precedent. Însă străinii nu vor salva industria militară din România dacă nu vor avea de câştigat la rândul lor.
Potrivit ROMARM, negocierile se desfăşoară într-o perioadă în care Armata Română are nevoie de vehicule 4X4. Achiziţonarea unor Jeep-uri produse la Bucureşti împreună cu Fiat Chrysler ar ajuta economia ţării noastre, însă americanii ar putea cere promisiuni mai concrete pentru demararea investiţiei. Pentru că deocamdată nu se ştie câţi bani are Ministerul Apărărării la dispoziţie pentru înnoirea parcului de maşini militare. Din punct de vedere bugetar, prioritatea în momentul de faţă este modernizarea fregatelor Regele Ferdinand şi Regina Maria.
Discuţii asemănătoare cu cele purtate în prezet cu Fiat-Chryslser au existat şi în 2013. Atunci, Renault Trucks, care, în ciuda numelui, e parte a grupului suedez Volvo, a încheiat un memorandum cu fosta uzină de stat MFA Mizil pentru producţia de camioane militare. Însă proiectul a fost condiţionat de la bun început de bugetele de achiziţii ale Ministerului Apărării.
Dacă armata ar fi cumpărat de la Mizil cele 10.000 de camioane de care are nevoie, contractele s-ar fi ridicat la un miliard de euro în următoarele două decenii. Însă în ultimii doi ani nu s-a mai auzit nimic despre investiţia străină de acolo.
În luna februarie, Ministerul Economiei a anunţat că au fost bugetate pentru anul acesta doar 1.368 de locuri de muncă în industria militară de stat. Lor li se alătură şi angajaţii din fabricile private care au divizii militare. Însă acele fabrici produc în general doar componente.