Dezvoltarea industrializării în secolul XVIII a dus la mărirea cantității de dioxid de carbon din aer, ceea ce a favorizat creșterea temperaturii medii globale cu 0,5 grade în ultimul secol, conducând la fenomene extreme mai dese și mai intense.
Seceta, precipitațiile, valurile de căldură, dar și inundațiile vor fi mult mai dese, spune meteorologul ANM Mihai Timu.
Mai mult, creșterea temperaturilor a dus la topirea zăpezii și a ghețarilor de la Polul Nord, iar nivelul mărilor și al oceanelor s-a ridicat cu 10, 20 de centimetri în ultimul timp.
În studiul Grupului Inter-guvernamental în Evoluţia Climei, care a fost deja dat guvernelor pentru a întâmpina calamitățile care se anunță, se estimează scăderea cu 2% în fiecare deceniu a producției agricole și creșterea temperaturii medii globale între 0,3 și 0,7 grade până în 2025.
Populația Terrei se va apropia de 10 miliarde în 2025, resursele de apă, hrană și energie fiind mai puține, foamea și sărăcia se vor acutiza, și vor apărea conflicte și războaie.
În România, zilele caniculare se vor înmulți, pe timpul verii, fenomen ce va conduce la deșertificarea Câmpiei Române.
De asemenea, în sezonul cald va fi vânt cu aspect tornadic, iar cantități mari de apă vor cădea într-un timp scurt. Chiar și orașele mari vor avea de suferit din cauza precipitațiilor, canalizările ajungând să nu mai facă față cantității de apă.
Creșterea nivelului Mării Negre va duce la dispariția litoralului.
Soluțiile pe care le propun cei de la Grupul Inter-guvernamental în Evoluţia Climei sunt înlocuirea combustibililor fosili, cu resurse alternative (vânt, valuri, energie solară), economisirea energiei, reciclarea și refolosirea, scăderea cantității de gunoi și împădurirea.