Fabrica tradițională versus fabrica industrială
Loturile de alimente care ies de pe poarta fabricii și ajung în magazine sunt verificate de un medic veterinar. Acestea au parafa care arată data la care au fost produse, unitatea în care au fost realizate şi certifică faptul că sunt controlate sanitar veterinar.
În schimb, cei care produc alimente tradiţionale au nevoie de mai puţine autorizații, recunosc chiar autorităţile, care spun şi că riscul de contaminare cu diverse bacterii este mai mare la acestea.
„Pe lanțul sau pe fluxul pe care aveam producția industrială erau șansele mai mici, pentru că sunt alte cerințe la aceste produse, și riscul era mai mare la tradițional. În principiu, ei trebuie să respecte cerințele, dar având în vedere ca impactul e mai redus, controlul și responsabilitatea pe filieră este mai mare la producția industrială, cantități mai mari, care ajung pe masa multor consumatori”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
Legislaţia privind atestarea produselor tradiţionale dată de Ministerul Agriculturii prevede că un producător tradiţional are o capacitate de maximum 400 de kilograme pe zi, iar reţeta are o istorie de zeci de ani.
Tocmai din acest motiv produsele sunt promovate ca având gust ca pe vremea bunicii, iar preţul este uneori dublu faţă de cel al alimentelor realizate industrial.
Ministrul Agriculturii spune că fabrica din Brădet are două linii de producţie, una pentru produsele tradiţionale şi o alta pentru cele industriale.
„Pentru mine este surprinzator cum s-a acceptat să se acorde statut de producător tradițional unei fabrici pentru că discuțiile pe care le-am avut când s-a făcut ordinul pe tradițional au vizat clar un lucru: tradițional e ce făcea bunica și atunci am limitat cantitățile. În opinia mea, acolo a fost o eroare a Ministerului Agriculturii când s-a acceptat. De aceea am și dispus o verificare a modului în care s-a dispus recunoașterea ca producător tradițional”, a spus ministrul Agriculturii.
Patronul fabricii Brădet, Marius Badea, a precizat că produsele lor nu sunt tradiționale.
„Produsul pe care noi îl facem, cașcavalul tradițional se numește cașcaval tradițional vălșănesc. Noi comercializăm cașcaval brădet, care este făcut la fel ca cel tradițional, identic, numai că este făcut pe utilaje și doar la procesul final omul îi aplica acea modelare manuală și o stoarcere specifică acestui produs, care îi dă niște calități deosebite în perioada de maturare a lui. Nu sunt produse tradiționale, nu, sunt produse normale”, a spus Marius Badea.
Autorităţile au înăsprit legislaţia în 2014 când în România existau peste 4.000 de alimente tradiţionale şi doar două recunoscute la nivel european. Acum mai sunt în jur de 500, controlate doar periodic de inspectorii sanitar-veterinari.
Maria Cândea, spre exemplu, este din satul Loman, judeţul Alba, şi produce caş după o reţetă Veche de 20 de ani.
„Nu are în nimic în compoziţia lui, este natural 100%, doar laptele de vacă, în care nu adăugăm nimic şi cheagul produs din rânza de animal şi la opărire apa cu sare, mai ales că suntem şi într o zonă de munte, iar animalele consumă furaje naturale”, a spus Maria Cândea.
Legea spune că verificările se fac la primirea unei reclamaţii, iar instituţiile care controlează sunt Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
Citiți și:
Ce trebuie să faceți pentru prevenirea infecției cu E.coli
O secție a fabricii Brădet, închisă temporar. Administrator: „Am zis că mai bine să oprim producţia până nu avem un răspuns sigur”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
