EXCLUSIV. Secretarul general adjunct al NATO: Rusia este în avantaj la Marea Neagră. Strategia Alianței
- Este Rusia cea mai mare provocare pentru NATO?
- Ei bine, nu consider că ar fi înţelept să fac un clasament, dar este clar că se numără printre principalele ameninţări la adresa Alianţei. Este o Rusie care nu mai respectă legile internaţionale şi principiile actului de la Helsinki, document care a fost redactat şi cu ajutorul Rusiei, ţara care acum vrea să folosească forţa pentru a schimba lucrurile pe teren. Pentru mulţi dintre aliaţii din zona sudică, extinderea organizaţiei teroriste Stat Islamic şi a altor grupări teroriste, intrarea în colaps a unor ţări care erau stabile anterior, cum ar fi Libia, existenţa unui asemnea potenţial şi pentru alte state din nordul Africii reprezintă o ameninţare. Este o ameninţare pentru că produce efecte directe asupra Europei: migraţia, terorişti în Paris, Bruxelles, Ankara. Este greu să spui ce ameninţare e mai mare, dar NATO trebuie să le ia în considerare pe amândouă, iar noi asta încercăm să facem. Trebuie să avem o strategie „360 de grade”, pentru că ameninţările vin din toate direcţile.
- Am văzut că Rusia are foarte multe activităţi militare în Marea Neagră, dar şi în Crimeea. Ce se întâmplă acolo?
- Este un lucru cert că, de la anexarea Crimeei şi de când Rusia a furat o mare parte din flota Ucrainei, ca parte a acestei anexări, balanţa de forţe din Marea Neagră s-a schimbat. Atunci când combini asta cu felul în care Rusia face politică externă în alte colţuri ale lumii, înseamnă că Alianţa trebuie să caute cel mai bun răspuns. Noi nu dorim că creştem tensiunile în Marea Neagră. Vrem să asigurăm stabilitatea şi vrem să prevenim orice ameninţări ale Rusiei la adresa noastră.
Rusia, în topul ameninţărilor la adresa NATO
- Vorbind despre puterea militară, consideraţi că Rusia se află în avantaj în Marea Neagră?
- Rusia are, cu siguranţă, capabilităţi importante, din punct de vedere numeric, în comparaţie cu cele pe care aliaţii le au la dispoziţie în mod normal. Poate că şi mai îngrijorător este că Rusia construieşte şi alte capabilităţi militare în pensinsula ocupată Crimeea, unde există sisteme antiaeriene, sisteme aeriene ofensive; ba chiar (Rusia, n.r.) ia în considerare să pună sisteme de rachete balistice şi să aducă înapoi în Crimeea arme nucleare, ceea ce ar fi un pas nedorit. Trebuie să fim cu ochii pe cum se dezvoltă lucrurile acolo şi să întărim propriile noastre sisteme de apărare şi de descurajare. Trebuie să luăm în considerare capabilităţile, dar şi ce poate face Rusia cu aceste capabilităţi.
- România doreşte o prezenţă multinaţională în Marea Neagră, cu participarea Bulgariei şi Turciei. Ce părere aveţi despre acest lucru?
- Mai trebuie să lucrăm, să vedem cum o vom face şi cum o vom desfăşura. Există deja o prezenţă multinaţională în Marea Neagră, pentru că fiecare dintre cele trei ţări are forţe navale care patrulează regulat. Cred că trebuie să ne gândim dacă nu cumva este nevoie de creşterea numărului de exerciţii comune cu cele trei ţări, dar şi cu participarea altor aliaţi din când în când. Poate chiar şi Ucraina, ca partener care participă de mulţi ani la exerciţiile NATO pentru pace din Marea Neagră. Scopul acestor demersuri trebuie să ducă la descurajare şi să transmită Rusiei şi altor adversari, inclusiv ISIS, că NATO este pregătită să apere toţi aliaţii, chiar dacă sunt în zona Mării Negre sau a Mării Baltice sau oriunde altundeva.
Baza de la Deveselu, sub comandă NATO
- O să treacă baza de la Deveselu sub comandă NATO?
- Într-adevăr, asta o să se întâmple în următoarele săptămâni. Facilitatea este un proiect bilateral între România şi SUA, dar capabilitatea o să intre foarte curând sub comanda şi controlul NATO. Încă lucrăm la detaliile tactice finale, dar asta o să sublinieze că aceasta este o facilitate pentru toată Alianţa, protejând tot teritoriul european al NATO împotriva unor ameninţări din Orientul Mijlociu.
Noi mişcări de trupe pe flancul estic al NATO
- Este posibil ca, după summit, să vedem o bază permanentă a NATO în Polonia, spre exemplu, aşa cum această ţară a cerut de multe ori?
- Cred că deciziile care vor fi luate la Varşovia se vor concentra mai mult asupra a ceea numim detaşări de trupe pe baze rotaţionale, ceea ce înseamnă o prezenţă continuă, folosind, însă, rotaţia unor forţe diferite de-a lungul unui an, fără niciun fel de goluri, după expresia folosită în domeniu: „de la călcâi până la deget”, adică de la un capăt la celălalt al piciorului. Ceea ce înseamnă că, pe măsură ce rotaţia unor trupe îşi îndeplineşte sarcina, următoarea rotaţie este deja pe drum. Prin urmare, nu vor exista goluri. Această strategie dă mai multă flexibilitate pentru a face faţă unor posibile schimbări ale ameninţărilor, oferă mai multe şanse ca un număr mai mare de ţări să participe la acest sistem. Aşadar, este ceea ce am decis în februarie, în cadrul reuniunii miniştrilor Apărării, şi anume că ne vom concentra asupra detaşărilor multinaţionale, rotaţionale şi permanente, cu scopul de a arăta puterea şi unitatea Alianţei.
Viziune pe termen lung împotriva ISIS
- Cum reacţionează NATO faţă de ameninţarea numită ISIS? Am văzut că această organizaţie funcţionează în Europa, aşa cum o demonstrează recentele atacuri din Bruxelles şi cele din Paris de anul trecut.
- Într-adevăr, asistăm la o ameninţare reprezentată de ISIS - sau ISIL sau Daesh sau oricum doriţi să o numiţi - care acum, în ciuda măsurilor de securitate, se răspândeşte direct pe străzile noastre sub forma terorismului, a imigraţiei ilegale. De aceea, NATO caută măsuri prin care poate contribui la răspunsul care trebuie dat. Răspunsul militar direct nu este realizat sub comanda NATO, ci toţi aliaţii contribuie într-un fel sau altul la campania militară, mai ales în Irak şi în Siria. În acest moment, încercăm să sprijinim cel puţin eforturile de a controla imigraţia ilegală, prin misiunea maritimă care se desfăşoară în acest moment în Marea Egee, încercând să ajutăm la acţiunile de monitorizare şi supraveghere pentru a prinde tot mai mulţi traficanţi şi trimiţând informaţiile autorităţilor turce şi elene şi forţelor Frontex, ca să poată captura bărcile cu imigranţi ilegali. Cred că lucrul cel mai important pe care îl facem este ceea ce am descris mai devreme ca fiind construirea capacităţilor partenerilor noştri. Credem că acesta este cel mai bun mod de a face faţă cauzelor adânci care au dus la creşterea ISIS şi a capacităţii sale de a obţine noi recruţi, de a-şi extinde teritoriul. În plus, dacă putem ajuta ţările din regiune să riposteze şi să combată aceste elemente extremiste, să construiască instituţii puternice astfel încât populaţiile să prefere să-şi clădească societăţi democratice prospere în loc să meargă să lupte pentru această organizaţie criminală, brutală şi nihilistă, atunci vom contribui la o soluţie pe termen lung a problemei. Probabil că nu sună la fel de atrăgător precum lansarea de bombe asupra oraşelor Raqqa sau Mosul, dar este o contribuţie pe termen lung la eradicarea cauzelor adânci ale extremismului violent şi merge mână-n mână cu atacurile aeriene şi alte acţiuni militare realizate de aliaţi în cadrul coaliţiei conduse de Statele Unite.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
