EXCLUSIV. Jonathan Scheele: România are încă nevoie de o viziune clară despre cum vrea să fie în viitor
Foto: Flickr/ Foreign and Commonwealth Office
Jonathan Scheele, în prezent profesor asociat la Centrul de Studii Europene în Colegiul St. Antony’s al Universității Oxford, vine în România foarte des, la invitația foștilor lui colegi de la reprezentanța diplomatică, pentru a susține conferințe și pentru consultări pe probleme interne ale Comisiei.
Este preocupat de situația României și unul dintre marile lui regrete este că România nu face mai mult cu fondurile europene care îi sunt puse la dispoziție.
„Este o preocupare permanentă a României să vadă unde este poziţionată la masa ligii”
După cum vedeţi lucrurile astăzi în România, la nivel administrativ, politic, economic, când consideraţi că România va ieşi din categoria „cea mai săracă ţară din UE”?
Jonathan Scheele: Este foarte greu de spus, pentru că bineînţeles România ar trebui în mod normal să crească mai rapid decât unele dintre statele mai stabile ale Uniunii Europene. Este în natura lucrurilor, este o economie relativ emergentă, dar, bineînţeles, toată lumea este pe creştere, doar că unii sunt mai lenţi decât alţii. Poate că România nu va mai fi un stat sărac al Uniunii pentru că ţări şi mai sărace vor adera la Uniune şi acesta este desigur cazul ţărilor balcanice. Dar cred că problema este mai puţin unde este locul României în această ligă. Este o preocupare permanentă a României să vadă unde este poziţionată la masa ligii. Dar lucrul cel mai important este unde este locul ei în termeni generali. Oferă statutul de membru UE, guvernul, economia, standarde mai bune de viaţă românilor?
Aţi avut o colaborare îndelungată cu fostul premier Adrian Năstase, care a semnat aderarea României la Uniunea Europeană. O să vă întâlniţi şi cu el?
Jonathan Scheele: Nu, nu o să mă văd cu el. Asta pentru că nu am avut ocazia, dar cred că ar fi interesant să îl întâlnesc.
În afară de Adrian Năstase, europarlamentarul Adrian Severin a fost trimis în judecată de DNA, iar George Becali, fost membru al Parlamentului European, a fost condamnat. Mai sunt şi alte exemple de corupţie dovedită în cadrul Parlamentului European? Este aceasta o instituţie în care începe să se extindă corupţia?
Jonathan Scheele: Nu cred, dar Parlamentul European a privit cu mai multă atenţie în ultimii ani cum se lucrează cu anumite proceduri, cu anumite cerinţe de cheltuieli şi aşa mai departe. Şi cred că aici mai este nevoie de multă muncă. Dar, Parlamentul European, ca orice instituţie legislativă, este suverană în ceea ce priveşte propriile ei afaceri şi trebuie să întrunească majoritatea membrilor atunci când este vorba despre schimbarea de proceduri pentru a putea asigura controale mai riguroase. Dar lucrurile au fost îmbunătăţite destul de mult în ultimii ani.
Corupţia este de asemenea prezentă şi în rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) ale României. De ce credeţi că a fost prelungit pentru atât de mult timp?
Jonathan Scheele: Cred că una dintre dificultăţile pe care le întâmpină orice instrument al legii este faptul că regula legii înseamnă mai mult decât a avea o instituţie, un mecanism. Trebuie să aveţi voinţă în tot sistemul, nu doar printre politicieni, la nivel politic, dar de asemenea la toate nivelurile sistemului, pentru a fi gata să fie complet implementat. Într-un fel acesta nu este un lucru care se poate întâmpla peste noapte. Mi-aş fi dorit să se poată întâmpla mai devreme.
Am vorbit recent cu un expert american, care ne-a spus că America aşteaptă de la România capacităţi de lider, viziune şi o angajare fermă. Dumneavoastră ce aşteptaţi din partea României?
Jonathan Scheele: Cred că ideea de viziune este foarte importantă şi este ceva ce am cerut şi eu mai mulţi ani la rând. România, când s-a apropiat de aderarea la Uniunea Europeană, a avut oportunitatea să facă un pas uriaş înainte şi să folosească statutul de membru al Uniunii Europene pentru a-şi urma mai bine propriile ţeluri. Aceasta este ceva care are sens. Dacă eşti membru al UE nu faci asta doar pentru că eşti pentru o Europă unită, dar şi pentru că trebuie să fie în interesul ţării din care provii, aşa cum cred că este pentru Marea Britanie. Dar dacă vrei să îndeplineşti într-o manieră satisfăcătoare interesul naţional, trebuie să ai o imagine clară asupra a ceea ce este interesul naţional. Asta înseamnă că trebuie să ai o viziune. Aşa că primul lucru de care cred că România încă are nevoie este o viziune clară asupra a ce fel de Românie vrea să fie în viitor. Şi cred că încă lipseşte ceva şi în loc să fie o ţară care să managerieze anumite probleme, tinde să devină o ţară care reacţionează la idei care vin din partea altora, la rezultatele altora şi acest lucru nu este la fel de eficient ca promovarea propriilor interese naţionale.
Impresia mea este că ok, politicienii nu au o viziune. Dar nu există niciun fel de presiune din partea claselor sociale, din partea ONG-urilor de exemplu, să ceară o astfel de viziune din partea politicienilor. Nu este necesară o astfel de reacţie?
Jonathan Scheele: Cred că ar putea să vină din ambele sensuri. Dar viziunea ta trebuie să fie una împărtăşită şi de alţii, trebuie să depăşească partidele politice individuale. Dacă unul sau mai multe partide politice face presiuni şi are o viziune, ele au nevoie să o dezvolte împreună cu clasele sociale. Până acum nu am văzut prea multe lucruri de genul acesta, dar aveţi dreptate, societatea civilă aici în România ar trebui de asemenea să facă presiuni pentru o viziune asupra a ceea ce România ar trebui să fie în 10 - 20 de ani.
România are o rată foarte scăzută de absorbţie a fondurilor europene. Este acesta rezultatul unei lipse de viziune?
Jonathan Scheele: Nu este doar lipsa de viziune, dar aceasta ar ajuta, pentru că îţi clarifică de ce vrei să faci anumite lucruri. Dar este legată şi de chestiuni care au legătură cu modalitatea de funcţionare a administraţiei publice din România şi inevitabil, câteva aspecte legate de corupţie de asemenea.
Dar Europa are foarte multe probleme astăzi. De exemplu, problema şomajului. Este aceasta o problemă pe care fiecare ţară trebuie să o rezolve pentru ea însăşi, sau este nevoie de o solidaritate la nivel european?
Jonathan Scheele: Este o combinaţie a ambelor. Ceea ce vedem acum este o abordare mai coordonată a politicilor economice şi macro-economice la nivel de Europa...(...) Dar aceasta este o iniţiativă majoră legată de o abordare completă pentru a atinge astfel de scopuri. Dar fiecare ţară are probleme diferite şi capacităţi diferite să schimbe sistemul şi inevitabil, chiar dacă unii au scopuri precise la nivel de Uniune Europeană şi acestea sunt trecute în agenda Uniunii până în 2020, acestea pot fi implementate strict legat cu ceea ce poate fiecare ţară şi aşa ar trebui să fie, aşa funcţionează sistemul. Pentru că de altfel, cele mai multe pârghii sunt în mâinile guvernelor naţionale. Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte numărul ariilor de interes, poate doar să ofere susţinere, în sensul unui stimulent pentru unii.
Franţa şi Germania au prezentat un nou plan pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor. Vor debloca șase miliarde de euro pentru a susţine diferite programe de training şi alte proiecte pentru a reduce şomajul în rândul tinerilor. Este aceasta doar o chestiune legată de bani?
Jonathan Scheele: Nu numai, pentru că pregătirea este o problemă în cea mai mare parte a ţărilor europene, mai ales când este vorba despre calificări diverse. Calificările tinerilor în mod special, nu se potrivesc neapărat cu locurile de muncă care trebuie ocupate pentru a vedea o creştere economică. Deci acoperirea acestei lipse de calificări printr-o pregătire mai bună este cu siguranţă un element important, dar desigur trebuie să creezi încredere în domeniile industriei şi afacerilor, pentru a se investi şi pentru a-i angaja pe aceşti tineri, pentru că a avea oameni foarte bine pregătiţi care nu au locuri de muncă nu este un răspuns foarte bun la problema şomajului.
Dar educaţia şi pregătirea sunt procese de lungă durată, 3-4 ani. Cum pot companiile şi ţările să prevadă nevoile pieţei de muncă astfel încât să se poată pregăti din timp tinerii să poată ocupa locurile de muncă necesar?
Jonathan Scheele: Aici cred că este important să ai nu doar o viziune la nivel naţional, dar şi o viziune la nivel european, asupra nevoilor care vor apărea. Poate fi ceva în termeni generali, dar chiar şi aşa vor ieşi în evidenţă sectoarele unde sunt probleme de calificare şi unde va apărea o potenţială creştere. Dar, bineînţeles, este vorba despre dificultăţi unde reformele şi pregătirea mai bună vor avea efectul scontat în timp. Pe termen scurt avem nevoie să vedem creştere şi de aceea, în paralel cu această muncă la structură, avem nevoie să vedem că se lucrează la o infrastructură a dezvoltării. Infrastructură în termeni de economie modernă, nu numai lucruri precum drumuri şi căi ferate, dar şi sistemul energetic unde este încă multă nevoie de lucru, pentru a îmbunătăţi piaţa energetică la nivel fizic, dar şi în termeni de telecomunicaţii, broadband şi aşa mai departe. Genul acesta de investiţii vor crea rezultate relativ rapid, dar, în acelaşi timp vor crea şi locuri de muncă pe termen scurt.
Dar investitorii caută mereu recuperarea investiţiei. Nu vin să investească în România sau în alte ţări doar pentru că peisajele sunt frumoase, ci se aşteaptă să îşi recupereze investiţia în timp. Vedeţi acest lucru ca pe o oportunitate în România?
Jonathan Scheele: Cred că da, dar cumva România trebuie să îşi depăşească o parte din handicapuri. În principal, faptul că România este privită ca ineficientă din punct de vedere administrativ, cel puţin la nivel naţional. Sunt câteva exemple bune la nivel local şi se pot spune multe despre bunele practici pe care le găsim în anumite locuri din ţară, dar şi susţinerea unor investiţii bune şi productive, la nivel mai larg. Am fost şocat când am discutat cu un om de afaceri care este preşedintele unei companii americane şi spre surprinderea mea mi-a spus: „Da, ştim cât de libere sunt instituţiile din România”. Eu nu ştiam acest lucru şi este un lucru încurajator. Se întâmplă şi se întâmplă pentru că aveţi oameni calificaţi, România este în continuare relativ ieftină şi din cauza problemelor cu infrastructura, investiţiile sunt aproape de graniţa cu Ungaria. Cumva, aceste investiţii trebuie să se întindă şi spre estul României şi se va întâmpla acest lucru pentru industriile manufacturiere când se va dezvolta infrastructura şi părţile estice ale ţării pot fi mai bine conectate la reţeaua de drumuri şi cale ferată din restul Uniunii Europene.
Trăiţi şi lucraţi în Marea Britanie şi emigrarea este o problemă uriaşă acum . Cum vi se pare această teorie a valului de emigranţi care va cuceri Marea Britanie?
Jonathan Scheele: La noi s-a vorbit chiar de un tsunami, dar cred că este total nefondat. Nu cred sincer că Marea Britanie este în mod deosebit atractivă pentru cei mai mulţi dintre români. Am văzut că foarte mulţi români care au ales să lucreze în altă ţară a Uniunii Europene au avut tendinţa să meargă în Italia sau Spania, unde, trebuie să spun, clima este mai prietenoasă, limba este mai uşor de învăţat pentru români. Bineînţeles, mulţi români vorbesc engleză, în mod deosebit cei tineri şi dinamici, care vor să plece în alte părţi să îşi caute un loc de muncă, dar nu cred că vom vedea un număr mare de oameni, aşa cum am avut în 2004, pentru că în acea perioadă Marea Britanie era una dintre puţinele state membre UE care avea o piaţă a muncii complet liberă. Cred că temerile de acum sunt substanţial exagerate. Da, va fi un număr relativ mic, dar deja sunt destul de mulţi români care trăiesc şi lucrează perfect legal şi eficient şi care contribuie la economia Marii Britanii.
Deci în principiu este vorba despre retorică politică?
Jonathan Scheele: Cred că în cea mai mare parte este. Desigur, vom vedea ce se întâmplă după 1 ianuarie anul viitor, dar nu cred că se va întâmpla mare lucru pentru că economia germană a arătat că se mişcă mai bine şi Germania are încă nevoie de forţă de muncă.
Romania ar putea şi ar trebui să adere la zona euro?
Jonathan Scheele: Da, cred că da. Dar cumva România a fost ajutată de propria criză care a amânat aderarea la zona euro, pentru că zona euro a evoluat destul de mult şi ar fi mai uşor să găseşti momentul potrivit pentru aderare la zona euro, o dată ce s-au făcut aranjamentele pentru uniunea bancară şi aşa mai departe. Dar cred că renunţarea la ideea de a fi parte din zona euro ar fi o greşeală din partea României. Este până la urmă o economie care este foarte dependentă de zona euro din punctul de vedere al pieţelor de desfacere, dar şi din punctul de vedere al formării preţurilor.
Ce vedeţi bine făcut în România, în dezvoltarea ei?
Jonathan Scheele: Prima oară când am venit în România a fost în 1993, iar asta a fost acum 20 de ani. Prima impresie, pe drumul de la aeroport, este total diferită. Îmi amintesc înghesuiala de la vechiul aeroport Otopeni, vechea clădire, prin care treceai să ajungi la controlul paşapoartelor. Acum ajungem într-un aeroport modern, care s-a dezvoltat enorm, mergem spre vamă prin acelaşi loc, dar este totuşi mai scurt drumul decât la Heathrow, şi noul drum de la aeroport. S-au schimbat multe aici în Bucureşti, Bucureştiul este un oraş mult mai modern, şi pot să continui cu lista de schimbări. Nu am avut recent ocazia să ies din Bucureşti să văd ţara şi este ceva ce trebuie să fac. România este pe drumul transformării într-o ţară modernă. Administraţia publică are de recuperat în această direcţie. Oamenii de afaceri, în mod deosebit cei care lucrează cu investitori străini, sunt deştepţi şi eficienţi şi sunt în majoritate „curaţi”. Pentru că în mod deosebit când lucrezi cu un investitor străin, niciunul dintre aceşti investitori nu îşi permite să fie implicat în afaceri murdare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
