La anul, bugetul de investiţii al Armatei Române se dublează. Ajunge la 670 de milioane de euro. Iar companiile din industria deja se pregătesc să intre în cursă pentru încasarea acestor bani.
De curând, suedezii de la SAAB au anunţat public că vor să modernizeze fregatele Regele Ferdinand şi Regina Maria. Nu este pentru prima oară când această companie curtează România. SAAB a propus insistent şi cu condiţii avantajoase vânzarea de avioane multirol JAS 39 Gripen, dar fără succces. România a ales până la urmă să cumpere avioane americane F-16 scoase din uz de armata portugheză.
Pentru contractul de modernizare a fregatelor cei de la SAAB vor trebui să concureze cu britanicii care le-au produs şi vândut.
În recenta sa vizită la Bucureşti, David Cameron a declarat că Marea Britanie poate contribui la consolidarea flotei militare româneşti.
„Am discutat cum putem să ne întărim colaborarea și mai mult. România își modernizează flota navală, ceea ce înseamnă o posibilă oportunitate de a lucra împreună cu Marea Britanie”, a declarat David Cameron, premierul Marii Britanii.
Cele două nave au fost cumpărate printr-un acord semnat în 2002 de cabinetele Năstase și Blair. Acela a fost și anul în care fregatele HMS Conventry și HMS London au fost scoase din uz de Armata Marii Britanii.
Urmau să fie duse la fier vechi dar au fost cumpărate de compania BAE Systems și, pe baza acordului bilateral, au fost vândute României pentru 116 milioane de lire sterline, adică 160 de milioane de euro la cursul de astăzi.
Rebotezate Regele Ferdinand și Regia Maria, cele două fregate ar fi trebuit să fie modernizate tot de BAE Systems pe baza unui noi acord chiar și mai mare decât cel de achiziție. În schimb, potrivit legii offset-ului, 80% din banii încasați de britanici din partea Guvernului de la București ar fi trebuit să fie reinvestiți în industria militară și civilă din România.
Însă această prevedere nu a mai fost respectată. Și, la scurt timp după achiziție, au început să apară suspiciuni privind modul în care s-au derulat negocierile.
În 2006, surse din România declarau pentru ziarul britanic The Guardian că în locul celor două fregate puteau fi cumpărate din Olanda nave mult mai ieftine, cu performanțe asemănătoare. O negociere a existat, însă Bucureștiul a ales oferta brianică.
În aceeași perioadă, Biroul de Investigare a Fraudelor din Marea Britanie și Direcția Națională Anticorupție din România au demarat o anchetă pentru un presupus comision acordat în schimbul contractului. Dar, până la urmă, dosarul a fost clasat înainte să se ajungă la o concluzie.
S-a speculat că de fapt prin această achiziție, România și-a plătit în parte intrarea în NATO, la fel cum s-a spus și despre contractul de modernizare a frontierelor cu EADS.
În 2008 trebuia să fie demarată modernizarea fregatelor Ferdinand și Regina Maria. Guvernul a anunțat atunci că nu le va acorda britanicilor contractul, ci că va organiza o licitație la care vor putea participa cei de la BAE Systems și alte companii intersate. Până la urmă nu au mai fost găsiți suficienți bani în buget, iar modernizarea a fost amânată pentru anul 2012, când, teoretic, vechile dotări ale celor două nave urmau să iasă din standardele NATO. Dar nici atunci nu au fost găsiți bani așa că navele au rămas așa cum au fost primite.
Înarmarea lor este în prezent una foarte slabă. Au fiecare câte un tun de 76 de milimetri și lansatoare de torpile. Au nevoie de noi tipuri de radare și de cel puțin două tipuri noi de lansatoare de rachete. După unele estimări, modernizarea fregatelor Ferdinand și Regina Maria va costa peste 300 de milioane de euro.