FOTO: Gulliver/Getty Images
Paleontologii au analizat uzura a 52 de molari fosilizați ai oamenilor de Neanderthal și ai homo sapiens din paleolitic, datând de acum 45.000 de ani și acum 10.000 de ani. Ei au dedus modul de alimentare al posesorilor acelor dinți și au stabilit relații cu condițiile climatice ale epocii, relatează France Presse.
Cercetătorii au stabilit că oamenii de Neanderthal și-au adaptat în mod aparent alimentația la fluctuațiile climatice și la schimbările din habitatul lor pentru a consuma ceea ce era disponibil imediat. Astfel, ei au mâncat mai ales carne, în special atunci când se aflau în mediul friguros al stepelor, urmărind vânatul și completându-și dieta atunci când puteau cu plante, semințe și fructe în coajă.
La rândul lor, oamenii moderni au menținut aparent strategia lor alimentară, păstrând o proporție relativ importantă a alimentelor pe bază de plante, care sunt mai sănătoase.
„Pentru a realiza acest lucru, strămoșii noștri au creat, probabil, instrumente pentru a continua să extragă aceste resurse de hrană din mediul înconjurător”, consideră El Sireen Zaatari de la Universitatea din Tubingen (Germania), autorul principal al lucrării.
Potrivit cercetătorilor, strategia alimentară ar fi dat un avantaj de supraviețuire oamenilor moderni din paleoliticul recent față de oamenii de Neanderthal, într-un mediu climatic bulversat de ultima eră glaciară care s-a întins între 110.000 și 10.000 ani înaintea erei noastre.
Neanderthalienii au reușit să supraviețuiască timp de sute de mii de ani înainte de a dispărea. Ei s-au aflat în Eurasia cu aproximativ 50.000 de ani înainte ca omul modern să sosească din Africa.
Dinții analizați în acest studiu ai oamenilor de Neanderthal și ai homo sapiens nu erau contemporani, ceea ce nu permite deducerea produselor alimentare pentru care concurau cele două grupuri, notează autorii studiului.
Dar dacă comportamentele alimentare diferite deduse de aceste studii erau deja stabilite la momentul în care neanderthalienii și oamenii moderni coabitau, atunci aceste diferențe de alimentație ar fi putut contribui la sfârșitul neanderthalienilor și supraviețuirea verilor lor moderni, susțin oamenii de știință.