Vânzarea celor 26.6 la sută dintre acţiunile Rompetrol către KazMunaiGaz a fost convenită printr-un memorandum, adoptat ulterior de Guvern şi trimis pentru aprobare în Parlament. Legislativul i-a dat undă verde, însă preşedintele spune că documentul ar încălca legea fundamentală, pentru că nu pot fi scrise norme legislative pentru cazuri particulare.
„Legea supusă reexaminării are un caracter individual, ea fiind concepută nu pentru aplicarea ei la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit expres”, se arată în comunicatul trimis de Preşedinţie.
În aceste condiţii, statul mai are de aşteptat până să încaseze cele 200 de milioane de dolari pe care firma din Kazahstan promitea să le achite în schimbul acţiunilor.
Memorandumul aprobat în luna mai va trebui să se întoarcă la Palatul Victoria, unde cabinetul să-l re-adopte, sub forma unei hotărâri de guvern, adică o variantă care să respecte Constituţia. Abia după ce documentul va trece din nou de parlament şi va fi promulgat, statul român poate trage nădejde că va încasa o treime din datoria istorică a Rompetrol. Ministerul finanţelor aşteaptă banii încă de acum un deceniu.
„Am obţinut o sumă mai mare decât preţul acţiunilor la bursă, dar cel mai important lucru era să luăm o decizie să deblocăm un litigiu care exista din 2005, 2003, de zece de ani, să ne asigurăm că se continuă investiţia în rafinăria de la Năvodari”, a spus premierul.
Datoria Rompetrol datează din 2003, când statul a împrumutat rafinăria deţinută pe atunci de Dinu Patriciu cu peste 600 de milioane de dolari. Creanţa a fost ulterior transformată în acţiuni, ceea ce a transformat statul în proprietarul a aproape 45% din companie. Datoria s-a transferat în 2007, când Dinu Patriciu a vândut rafinăria către KazmunaiGaz. Noii proprietari au plătit până acum 71 de milioane dolari, bani care au intrat în conturile ministerului de finanţe în urmă cu aprope trei ani.
Datoria Rompetrol către stat
2003: 603 milioane dolari
2010: 532 milioane dolari