Cum funcţionează scutul anti-rachetă? Interceptorii pot face faţă unor ameninţări dinspre Orientul Mijlociu, dar cu greu ar putea contracara capacitatea ofensivă a Rusiei
Diplomatul Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, spune la Digi24 că scutul de la Deveselu nu este îndreptat împotriva nimănui, reiterând faptul că acesta „nu are în vedere Federaţia Rusă”. El a explicat vineri seară, în emisiunea „Imparţial”, cum funcţionează racheta interceptoare ce urmează a fi instalată şi cât de mare este pericolul ca o eventuală acţiune defensivă să producă rămăşiţe periculoase pentru populaţie.
Ca ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, la aproape zece ani de apartenenţă în acest club de apărare colectivă, România a fost pregătită să îşi asume obligaţia de a instala scutul anti-rachetă de la Deveselu, arată diplomatul Bogdan Aurescu la Digi24. Contribuţia militară capătă aşadar contur, venind cu beneficii de securitate şi implicit stabilitate economică şi perspective de dezvoltare în această direcţie, cu beneficii concrete în plan local. Este „un pas înainte în aşezarea strategică pe harta mondială”, spune secretarul de stat în MAE.
Totuşi, care sunt riscurile amplasării scutului anti-rachetă la Deveselu pentru populaţie şi împotriva cui este el îndreptat, în condiţiile în care Moscova a acuzat în mod repetat că se simte ameninţată de obiectivul militar? Bogdan Aurescu subliniază încă o dată cu această ocazie că „un element defensiv nu e îndreptat împotriva nimănui”, „te apără împotriva oricărui potenţial atac”, iar sistemul anti-rachetă „nu are în vedere Federaţia Rusă”. De fapt, ar fi vorba de „eventuale ameninţări dinspre Orientul Mijlociu”, precizează diplomatul.
„Există tot mai multe entităţi statale şi non-statale, mai ales non-statale, care sunt preocupate de achiziţionarea sau dezvoltarea de capabilităţi balistice. Prin urmare, scutul de la Deveselu răspunde acestei necesităţi, împreună cu celelalte componente care vor face parte din sistemul NATO anti-rachetă”, a arătat Bogdan Aurescu. El nu a precizat dacă aceste entităţi non-statale ar fi organizaţii teroriste.
Performanţele sistemului anti-rachetă. Ce şanse are racheta interceptoare să întâmpine un atac venit din Orientul Mijlociu
Secretarul de stat a arătat că cele mai recente teste - două realizate în septembrie şi încă unul în octombrie - confirmă fiabilitatea sistemului. Mai exact, experimentele au demonstrat că racheta Standard Missile 3 tip Block 1B, care va fi amplasată la Deveselu, prezintă „un mare grad de fiabilitate, care interceptează racheta ostilă ce poate să provină din zona Orientului Mijlociu”. „Tehnologia în continuă dezvoltare este foarte performantă”, afirmă oficialul.
Cum funcţionează Standard Missile 3 tip Block 1B şi ce se întâmplă cu fragmentele rezultate dintr-un eventual impact
Explicaţia uşor tehnică oferită de diplomat este că racheta interceptoare este proiectată în aşa fel încât să distrugă racheta inamică doar prin forţa cinetică şi prin contactul cu aceasta: „Rămăşiţele care s-ar produce în urma unui asemenea impact sunt de dimensiuni foarte mici, ele nu ar trebui în mod normal să afecteze suprafaţa deasupra căruia se produce el. Şi oricum, impactul e prevăzut să se producă în zona de curs intermediar, adică undeva spre limita exterioară a spaţiului extra-atmosferic. Vorbim totuşi despre rachete balistice, deci rachete cu rază destul de mare de acţiune.”
Cei 48 de interceptori româneşti şi polonezi nu ar face faţă unei ofensive a Rusiei, care „are foarte multe capabilităţi de lovire de tip rachetă continentală”
Cât priveşte tăcerea Moscovei în săptămâna în care s-au pus temeliile construcţiei de la Deveselu, ea vine în contrast cu declaraţiile negative date de politicieni şi oficiali încă de la primele discuţii pe această temă. Bogdan Aurescu califică lipsa de reacţie a vecinului de la est drept un efect al dialogului dintre SUA şi Rusia, în care Washingtonul a dat de fiecare dată asigurări că sistemul anti-rachetă nu ar avea nimic de a face cu Rusia.
Printre argumentele puse pe masa discuţiilor, spune diplomatul, ar fi localizarea scutului şi tipul şi numărul de interceptori, care nu ar constitui o apărare eficientă până la capăt în cazul unei eventuale ofensive ruseşti:
„Federaţia Rusă are foarte multe capabilităţi de lovire de tip rachetă continentală, iar dacă 24 de interceptori amplasaţi în România şi alţi 24 din Polonia vor fi operaţionali în 2015, respectiv 2018, cu greu vor putea ei să contracareze capacitatea aceasta de descurajare strategică a Federaţiei Ruse.
Deci un raport între numărul de interceptori şi posibilităţile de lovire, doamne fereşte, ale Federaţiei Ruse, este golit de orice fel de conţinut şi substanţă. Rachetele intercontinentale ruseşti sunt foarte performante, au şi contramăsuri care pot să devieze destul de uşor o rachetă interceptoare. Deci interceptorii sunt adaptaţi pentru ameninţări serioase care pot proveni din zona Orientului Mijlociu, dar nu au în vedere Federaţia Rusă”, arată diplomatul român.
În plus, garanţiile cerute de Rusia în mod repetat sunt stipulate în acordul negociat şi semnat de România şi SUA: „acolo se menţionează foarte clar că sistemul anti-rachetă amplasat aici nu poate să fie folosit decât în scop de legitimă apărare în caz de atac din partea unei acţiuni ostile, în conformitate cu principiile Cartei ONU”, conchide Bogdan Aurescu la Digi24.
Ella Moroiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
