Cu uninominalul câștigă și perdanții

USB-C devine încărcătorul oficial pentru dispozitive în Uniunea Europeană

Sute de mașini și mii de case au fost confiscate în 2024 de la infractori

Carburanții se scumpesc de la 1 ianuarie. Cât va costa litrul de benzină și de motorină

Prognoza meteo de Revelion

Un an de la tragedia de la Ferma Dacilor

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Este însă impropriu numită aşa. Pentru că doar o parte din parlamentari sunt aleşi uninominal, cei mai mulţi aşteaptă redistribuirea mandatelor proporţional cu numărul de voturi obţinute de partide.

Iată legea pe baza căreia ne alegem deputaţii şi senatorii, pe înţelesul tuturor.

Avem colegii uninominale, în care candidează o singură persoană de la fiecare partid sau alianţă. Însă doar candidaţii care au obţinut cel puţin jumătate plus unu din voturi pot spune că au fost aleşi uninominal. Şi doar ei vor intra sigur în Parlament. Cine ia cele mai multe voturi în colegiu, dar nu peste 50%, are emoţii.

Tocmai pentru că împărţirea mandatelor rămase, în afara celor câştigate cu majoritatea voturilor, se face proporţional. Adică, în funcţie de scorul partidului, mandatele care rămân se împart mai întâi la nivel judeţean, apoi la nivel naţional. Le primesc acei candidaţi care au luat cele mai multe voturi, nu cei care au avut neapărat cel mai mare procentaj în colegiu. Aşa se face că şansele cresc pe măsură ce colegiul este mai mare şi are mai mulţi alegători. Şi tot aşa se explică de ce în parlamentul României vor ajunge deputaţi şi senatori cei aflaţi pe locurile doi, trei, chiar şapte.

În 2008, sistemul de vot a făcut posibilă câştigarea unui mandat de deputat cu doar 34 de voturi. Simulările au arătat că fenomenul ar putea lua amploare faţă de 2008. Adică, este posibil să avem mai mulţi candidaţi care să câştige mandatul direct şi apoi să fie dublaţi de concurenţii de pe locurile următoare. Şi astfel, am putea avea cu cel puţin 50 de aleşi în plus.

Pentru a intra în Parlament, însă, partidele trebuie să atingă pragul electoral. Cinci la sută din voturi sau trei senatori şi şase deputaţi. Aşadar, dacă o persoană a obţinut majoritatea voturilor, dar partidul nu a trecut pragul, nu obţine mandatul. În schimb, candidaţii independenţi întră în Parlament dacă obţin patru la sută din voturile alegătorilor înscrişi în colegiul respectiv, dar nu mai puţin de 2.000 pentru Camera Deputaţilor si 4.000 pentru Senat.