Din sutele de milioane de dolari care i-au curs în conturi, Crucea Roşie se laudă că a oferit case pentru 130.000 de sinistraţi. În realitate, nu au construit decât şase case permanente, arată o investigaţie comună a jurnaliştilor americani de la Propublica şi NPR.
Până la 130.000 de sinistraţi care au primit adăpost s-a ajuns numărând alte lucruri: adăposturile temporare care au picat la prima ploaie, oamenii care au primit ceva ajutor pentru a-şi plăti chiria pe câteva luni sau sinistraţii care au fost instruiţi în tehnicile corecte de construcţie, dar nu au primit niciodată o casă.
În materialele promoţionale menite să atragă şi mai multe donaţii, Crucea Roşie spune că a ajutat 4,5 milioane de haitieni, adică jumătate din populaţia totală. Mergând pe urmele banilor folosiţi de Crucea Roşie, jurnaliştii americani au văzut cum, în regiuni de o sărăcie lucie, s-au cheltuit milioane pe nimic.
În Campeche trebuia să se construiască sute de case permanente în cadrul unui proiect de milioane de dolari. După ani de investiţii-fantomă, nu s-a construit nicio casă - mulţi sinistraţi încă dorm în locuinţe de tablă sau de carton, nu au acces la apă potabilă, iar la fiecare ploaie apa şi nămolul le inundă adăposturile. E doar una din promisiunile încălcate ale Crucii Roşii.
La doi ani după cutremur, Crucea Roşie avea probleme serioase în a umple poziţiile cheie - 30% din posturile pentru experţii în sănătate şi construcţia adăposturilor erau vacante. În plus, întregul proiect era coordonat din America, departe de zona afectată de conflict. Crucea Roşie s-a bazat pe foarte mulţi străini care nu ştiau nimic despre Haiti, despre legislaţie, despre birocraţie, despre felul în care se obţin terenurile de construcţie.
În ciuda ineficienţei, expaţii au consumat mulţi bani. Managerul de proiect în Campeche, poziţie rezervată pentru expaţi, câştiga 140.000 de dolari pe an. Risipa s-a făcut în lanţ - adesea Crucea Roşie din America a lucrat cu alte ONG-uri din Occident care, la rândul lor, primeau comisioane de până la 25% din bugetul proiectelor. Ajunşi la faţa locului, toţi sufereau de acelaşi handicap - nimeni nu ştia nimic despre cum se fac lucrurile în Haiti.
Şi alte ONG-uri au avut probleme cu disputele pe teren, dar au construit 9.000 de case, comparativ cu cele şase ale Crucii Roşii.
Când a avut loc cutremurul din Haiti, Crucea Roşie traversa propria criza. Noul director moştenea o organizaţie marcată de scandaluri uriaşe, după 11 septembrie şi uraganul Catrina, şi, pe lângă ele, finanţele Crucii Roşii erau pe minus.