Corpul de Control al premierului n-a decis încă începerea unei anchete în industria tutunului

Data publicării: 29.01.2016 12:47

Oficiali ai industriei tutunului resping orice acuze potrivit cărora ar fi făcut înțelegeri cu oficiali guvernamentali în cursul anului trecut în vederea amânării momentului de aplicare a Directivei 2014/40, a produselor din tutun.

„Considerăm că este necesară o transpunere rapidă, eficientă și de o manieră echilibrată a Directivei Tutunului, astfel încât România să își respecte obligațiile de stat membru, iar industria tutunului din România să își poată desfășura activitatea fără întreruperi”, se arăta într-o scrisoare trimisă Guvernului în ianuarie 2015 de oficiali ai principalilor producători din România, anume British American Tobacco, Japan Tobacco International și Philip Morris Trading. Într-o altă scrisoare expediată în iulie 2015 ministrului Sănătătății Nicolae Bănicioiu, producătorii cereau o întâlnire „pentru a discuta despre urgentarea procesului de transpunere a Directivei UE 2014/40”.

Întrebat de Digi24.ro dacă scrisorile pot sau nu pot fi considerate o dovadă a faptului că astfel de înțelegeri nu au existat, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a spus că deocamdată preferă să nu comenteze. La acest moment Corpul de Control al premierului analizează informațiile deținute pentru a se vedea dacă este sau nu este cazul de a fi demarată o investigație. „Aceasta nu a început încă, nu pot spune nici că va începe, nici că nu va începe”, a declarat Suciu pentru Digi24.ro.

Posibila investigație vine după ce, la începutul acestei săptămâni, Aurelia Cristea, deputat de Cluj a trimis o interpelare premierului Dacian Cioloș pentru a analiza „în regim de urgență, activitățile desfășurate în cadrul Comitetului interministerial pentru controlul consumului de tutun, înființat prin Hotărârea Guvernului nr.776/2015”. Deputatul a solicitat o anchetă a Corpului de Control cu privire la posibile conflicte de interese ale reprezentanților autorităților în acest organism: „înțelegerea noastră este că s-au facut afirmații de o gravitate extremă, de către unii din membrii comitetului”, spunea ea.

Aurelia Cristea este și inițiator a legii de interzicere a fumatului în spații închise, lege care face ca România să aibă una din cele mai dure legislații anti-fumat din UE, potrivit unei analize făcute de profit.ro.

Presa a relatat că Directiva care cere eliminarea aditivilor din tutun şi aplicarea unor avertismente mai mari pe pachetele de ţigări ar trebui să fie în vigoare pe 20 mai. Însă proiectul legii prin care aceste reguli noi ar trebui introduse şi în România a intrat cu întârziere în dezbatere publică. Ceea ce i-a făcut pe producătorii de tutun să spună că nu vor avea timp să îşi ajusteze fabricile şi că se va ajunge la oprirea producţiei iar statul ar pierde 230 de milioane de euro din dispariţia ţigărilor de pe piaţă.

Directiva europeană cere eliminarea tutunului cu arome speciale, precum cel mentolat şi tutunul cu aditivi. Totodată se cere ca avertismentele de sănătate să ocupe cel puţin 65% din suprafaţa oricărui pachet de ţigări.

Într-o minută a comitetului interministerial, publicată pe 11 ianuarie pe site-ul Ministerului Sănătăţii, Fiscul atăgea atenţia că prevederile prea stricte ale legii vor încuraja contrabanda cu ţigări în condiţiile în care au fost depuse eforturi mari pentru reducerea ei.

Însă Ministerul Sănătăţii spune că ţigările aromate afectate de directivă au vânzări mici în România, aşa că nu au impact substanţial în piaţă.

Ministerul de Externe susţine că doar trei ţări au transpus directiva, anume Portugalia, Ungaria şi Slovacia. Aceasta ar însemna că noile reguli ar putea fi aplicate cu întârziere în aproape toată Uniunea Europeană.

Potrivit articolelor din presă, una dintre variantele luate în calcul în România este întârzierea noilor reguli suficient de mult cât să le permită fabricilor de ţigări să îşi adapteze producţia, dar suficient de puţin cât să nu îi permită Comisiei Europene să aplice efectiv sancţiunile împotriva României.

Procedurile de infrigement sunt greoaie, cu multe etape şi de durată. Trec ani buni până se ajunge la soluţia ultimă, amendarea statului vinovat de încălcarea legislaţiei comunitare.