„Orice formă de etică, dar mai ales etica religioasă, într-o ţară cu mari probleme de orientare, educaționale, de coeziune socială, într-un climat psiho-politic foarte marcat de nervozitate sterilă, de lipsă de perspective, sigur că etica religioasă este recursul cel mai bun şi mai la îndemână. Respect și punctul de vedere care susține că orice țară democratică își egalizează opțiunile și că sunt mai multe etici. Există şi o etică laică. Știm unde e biserica”, a spus jurnalistul.
El a arătat că în România există și o „problemă generațională”, cu tineri „care parcă vin de pe altă planetă”, din cauza tehnologiei, a schimbării cadenței, a pericolului războiului.
„O țară cu multe probleme și nu cu suficiente mijloace de autoreglare psiho-națională. Cei care sunt acum la școală sunt primii care au nevoie și de altceva, în afară de computer sau telefoane”, a arătat Emil Hurezeanu.
„Avem nevoie de soluții. E nevoie de o dezbatere mare, educațională, în primul rând, într-un stat laic: cum arată manualele? Cum sunt profesorii? Ce ne poate uni, dincolo de religie, mai ales că nu pe toți ne unește aceeași religie. Dar statul nu mai are eșafodajul ăsta”, a arătat el.
„Etica şi educaţia sunt prea importante ca să fie lăsate doar în seama bisericii. În vremurile astea, războaiele sunt prea importante pentru a fi lăsate doar în mâna militarilor. E o stare de tensiune suplimentară. Se cumulează cu ce trăim aici”, a conchis jurnalistul.