Companiile care cer ajutor statului, campioane la tocat bani

Recordul la capitolul prejudicii îl deţine Oltchim. Din prejudiciul total de 1,6 miliarde de lei, 1,3 miliarde de lei îi revin doar combinatului chimic din Râmnicu Vâlcea.

Corpul de control al ministrului economiei a descoperit că acesta a fost cauzat de contractele combinatului cu societăţi private apropiate membrilor conducerii, dar şi de gestionarea frauduloasă a patrimoniului şi de investiţiile ineficiente.

Funcţionarea combinatului depinde acum de ajutorul pe care întreprinderea l-ar putea primi de la Guvern. Are nevoie de 40 de milioane de euro, dar ajutorul trebuie încuviințat de Bruxelles. Situația angajaților nu este deloc ușoară. Douăzeci dintre ei au făcut greva foamei timp de patru zile, până când au primit drepturile bănești ce li se cuveneau pentru munca din ianuarie.

O altă soluție pentru combinat ar putea fi privatizarea.

Pe lista celor şapte companii de stat se mai află şi Complexul Energetic Oltenia, cu un prejudiciu de 180 de milioane de lei, şi Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, cu 170 de milioane de lei. Aici, inspectorii au descoperit că s-au efectuat plăţi pentru lucrări neefectuate, utilajele au consumat mai puţin combustibil decât era trecut în acte şi că valoarea unor proiecte a fost dublată în timp prin contracte adiţionale.

Nereguli au fost descoperite și la Institutul de Inginerie Tehnologică IPROCHIM, Institutul de Cercetari Metalurgice, dar şi la producătorul de gaze naturale Romgaz. În aceste cazuri, valoarea pagubelor este cuprinsă între 500.000 și 12,5 milioane de lei.

Un alt exemplu - CNADNR

Sistemele de protecţie a șoselelor împotriva zăpezii lipsesc pe kilometri întregi în România și se vede la fiecare viscol. În fiecare an, Compania de Autostrăzi se plânge că nu are suficienți bani pentru toate drumurile importante din țară.

Investiţii inutile, interese politice, management defectuos. Așa au caracterizat activitatea Companiei Naţionale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) inspectorii Curţii de Conturi, care au verificat compania în perioada 2008-2012.

Poșta Română - leasing mai scump decât achizițiile de mașini

Cu oameni în stradă şi cu pierderi de peste jumătate de miliard de lei, Poşta Română cheltuieşte aproape şapte milioane de euro ca să cumpere 600 de autovehicule în următorii trei ani. Un contract încheiat de șefi ai companiei în 2008 o pune în situația să dea înapoi cele 700 de mașini pe care le folosește acum și care au costat-o 19 milioane de euro. O sumă care i-a presat bugetul și pe care angajații afați în pragul concedierii o consideră irosită.

Poşta Romană are un contract de leasing operaţional - adică o închiriere pe cinci ani a flotei auto. Teoretic, un tip de contract plin de avantaje pentru client. În realitate, lucrurile stau exact pe dos.

Cumpărate cu banii jos, cele 700 de mașini ale poștei ar fi costat doar 14 milioane de euro, nu 19 milioane cât a plătit Poșta Română pentru întreținerea lor.

Suma ar fi fost probabil mai mare cu jumătate, dacă mașinile ar fi fost achitate în rate.

Acesta nu este singurul contract păgubos semnat de Poșta Română. Curtea de Conturi a semnalat nereguli de aproape 98 de milioane de lei în perioada 2008 - 2011.

Anchete pe bandă rulantă. Procurorii verifică situația mai multor companii

Curtea de Conturi a sesizat Parchetul General pentru neregulile descoperite în rapoartele încheiate în legătură cu activitatea acestor companii. Procurorii verifică acum aceste „găuri negre”.

Sesizările sunt verificate de procurori din întreaga țară, s-au cerut expertize pentru a se vedea dacă se confirmă neregulile.

Expertizele însă durează mult, deocamdată procurorii nu au anunțat niciun rezultat.

Dacă începe urmărirea penală, se va pune sechestru asigurator pe bunuri, pentru ca prejudiciile să poată fi recuperate.

În cadrul anchetei Curții de Conturi s-au recuperat anumite prejudicii, dar în valoare mult mai mică decât suma totală.