Cinci ani de criză. Politicienii români au ignorat dezastrul
Pe când băncile americane se prăbuşeau una câte una, în România nimeni nu părea că își face griji. Premierul de atunci, Calin Popescu Tăriceanu, anunţa o creştere economică fără precedent, iar preşedintele se bucura că băncile noastre rezistă şi susţinea că ,,apocalipsa'' e doar la televizor. Dincolo de declarații, partidele însă se lansau în pomeni electorale. Explicația? Urmau alegeri și nimeni nu putea risca să piardă încrederea votanților.
Primele semne ale crizei se simţeau în Statele Unite încă din 2007. În primăvara lui 2008, premierul Călin Popescu Tăriceanu nu era însă îngrijorat: „Personal, vă spun, nu mi-e foarte teamă de ceea ce se întâmplă pe pieţele financiare mondiale, acestă turbulenţă, cum a fost numită într-un limbaj eufemistic”.
Câteva luni mai târziu, la numai două zile după ce a fost anunțat falimentul Lehman Brothers, premierul găsise şi beneficiile crizei de peste hotare:,, S-ar putea să aibă efecte pozitive, pentru că o serie de active imobiliare din Statele Unite se vor ieftini şi s-ar putea să fie români dispuşi să cumpere în America''.
Şi dacă tot mergeau toate ca pe roate şi se apropiau alegerile parlamentare, politicienii s-au lansat în pomeni electorale. Preşedintele de atunci al PSD era mai mult decât generos cu românii din străinătate. „Pentru tinerii care se întorc în ţară şi doresc să pornească o activitate în mediul rural, un grant de 20.000 de euro din partea Guvernului român'', spunea Mircea Geoană.
În vremea aceasta premierul anunţa creşteri pe toată linia: „De la 1 octombrie, pensiile în sistemul public şi la agricultori vor fi majorate. Cei care au venituri reduse vor primi o subvenţie suplimentară majorată cu 12,5% pentru încălzire''.
Avea de unde să dea, credea pe atunci Călin Popescu Tăriceanu. Şi preşedintele era de acord: „Sistemul bancar românesc este solid”, spunea Traian Băsescu.
Aşa că toţi politicienii, indiferent de partid, erau cat se poate de generoși. Au votat în Parlament creşterea salariilor profesorilor cu 50%. Premierul s-a împotrivit, dar preşedintele a promulgat legea.
Singurele vinovate erau televiziunile care se alarmau inutil, nu se sfiau să spună politicienii.
La începutul lui 2009, politicienii au înţeles că nu mai pot ignora criza. În plus, alegerile trecuseră.
„Aţi găsit vreo afirmaţie de-a mea în care spun că nu este criză în România? Spun doar că manifestarea crizei în România nu va fi la fel de puternică, aşa cum se manifestă ea în alte ţări'', declara Traian Băsescu.
N-a fost aşa. Anul 2009 s-a terminat dezastruos pentru România. Minus 7,1% creştere economică. Locul patru în topul statelor cu cea mai mare scădere a Produsului Intern Brut. Şi totuşi, în pragul altor alegeri, de data aceasta prezidenţiale, politicienii au uitat din nou să fie precauţi.
„România a depăşit stadiul la care era extrem de vulnerabilă. După criză, mai rău nu ne poate fi. Deja, vârful crizei s-a depăşit”, spunea președintele.
România a trecut prin cel puţin doi ani critici. În 2009 şi 2010, şomajul a crescut iar salariile din sectorul public au fost tăiate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
