„Prin eșuarea proiectului Nabucco s-a pierdut o oportunitate de diversificare” a surselor de alimentare cu gaze naturale, a spus Cristian Diaconescu, în emisiunea „Kilometrul zero”.
În opinia sa, din punct de vedere politic, eșecul nu e imputabil nimănui. „Din punct de vedere politic, s-a făcut tot ceea ce e omenește posibil de toate guvernele, inclusiv de președinte, până în acest moment. Jocul a fost extrem de complicat și de un nivel aproape global, nu numai regional”, a precizat consilierul.
Consorţiul care dezvoltă exploatarea gazeiferă de la Shah Deniz, din Marea Caspică, a confirmat selectarea gazoductului Trans-Adriatic Pipeline (TAP) ca rută de export către Europa, în defavoarea proiectului Nabucco, la care era parte şi România.
Propunerea făcută de Kazahstan, care a sugerat că România s-ar putea lega de conducta sustinută de ruşi, nu este privită cu încredere de autoritățile de la București.
„Eu nu sunt la vârsta pubertății să cred că afirmația făcută că au câștigat amândoi, pentru că din TAP vom face niște prelungiri care vor acoperi statele prin care ar fi trebuit să treacă Nabucco. Am trecut de vârsta pubertății politice”, a spus recent președintele Traian Băsescu.
Declarațiile sale au fost întărite de consilierul prezidențial Cristian Diaconescu. Într-o etapă ulterioară a proiectului TAP, „coridorul prin România și Bulgaria va fi abandonat în favoarea unui coridor care va trece prin Macedonia, Serbia, în ideea că Serbia va deveni membră a UE”, a apreciat Cristian Diaconescu.
El a vorbit și despre impactul eșecului proiectului Nabucco West.
„Unde va exista un impact, va fi în regândirea pietei energetice în regiunea țării noastre. Din acest moment, AGRI devine mult mai intersant, iar gazele de șist - extrem de importante”, a conchis Cristian Diaconescu, care a menționat, în context, și exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră.
Cele două rute viabile de livrare luate în calcul de consorţiul Shah Deniz II au fost cea către Italia (TAP) şi cea către Austria (Nabucco West), ambele proiecte vizând interconectarea cu gazoductul TANAP, care face legătura între Marea Caspică şi graniţa europeană a Turciei.
Gazoductul TAP va transporta gaze azere de la graniţa cu Turcia, prin Grecia, Albania şi Marea Adriatică, până în Italia. Proiectul este dezvoltat de grupul elveţian Axpo, compania norvegiană Statoil şi compania germană E.ON. Statoil este de asemenea unul dintre principalii acţionari ai consorţiului Shah Deniz II.