Business Club | Legea „Big Brother” primeşte undă verde

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Noii deputați s-au rătăcit pe holurile Parlamentului

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

Legea depinde de preşedinte, care poate să o întoarcă sau să o promulge. Sunt slabe şanse să fie întoarsă, pentru că intrarea pe circuitul legislativ a fost decisă la o întâlnire la Cotroceni. O altă scăpare ar putea fi contestarea la Curtea Constituţională.

Prin această lege, operatorii de telefonie sau de servicii de internet vor trebui să pună la dispoziţia instituţiilor statului care sunt abilitate datele despre convorbiri, trafic şi chiar de localizare.

Dacă în unele cazuri se pot justifica aceste controale, alte prevederi sunt mai puţin plăcute pentru cetăţeni. Furnizorii de servicii de comunicaţie sunt obligaţi să stocheze timp de șase luni anumite date ale abonaților pentru a fi trimise, la cerere, autorităților.

Cum majoritatea cetăţenilor români au un telefon sau o conexiune la internet, atunci cam toată populaţia este privită de sus de „Big Brother”.

În urmă cu mai mult de un an, legea a picat la Curtea Constituţională. Dar a fost readusă în discuţiile după atentatele de la Charlie Hebdo de la începutul anului.

Legea a fost şi este criticată pentru că încalcă drepturi ale omului, iar statul poate afla ce fac românii în vieţile lor private.