Bucureștenii plătesc mai mult decât consumă. La etajele superioare, apa rece este contorizată ca apă caldă

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Cum arată viața la bloc, într-un oraș în care oamenii se încălzesc și astăzi cu sobe pe lemne

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Agentul termic parcurge un drum lung si anevoios până ajunge în calorifele bucureştenilor. Este produs la un preţ dublu faţă de cel plătit de locuitorii Capitalei. Restul achită primăria din buget.

Însă nici aşa nu sunt acoperite costurile totale de producție pentru că păcura şi gazul s-au tot scumpit. Termocentralele au livrat ani la rând pe datorie. Aşa se face că doar la Bucureşti, termocentrala care produce căldura şi apă caldă avea în primăvara o datorie istorică de 2,24 miliarde lei.

Traseul apei calde şi al căldurii din calorifere începe la Electrocentrale Bucureşti. Acolo este produs agentul termic. Cele cinci CET-uri din Capitală ale companiei ard păcură şi gaze naturale pentru a încălzi apa, care apoi este trimisă printr-o reţea de conducte către RADET.

Compania de distribuţie a energiei termice din Bucureşti pompează apoi apa către punctele termice. De aici ajunge în blocuri şi în final la robinet sau în calorifere.

În acest moment, Electrocentrale Bucureşti produce energie termică la un preţ de 350 de lei pe gigacalorie. Consumatorii achită însă doar 170 de lei pe gigacalorie.

Diferența este plătită de primărie. Anul acesta, spre exemplu, muncipalitatea va trebui să scoată din vistierie 487 de milioane de lei pentru subvenția la căldură.

Cu toate că ambele societăţi aparţin de stat, una de Ministerul Energiei iar alta de Primăria Capitalei, drumul nu e lin. Asta pentru că Radetul nu îşi plăteşte datoriile către producătorul de energie termică.

La sfârşitul anului trecut, Regia autonomă de distribuţie a energiei termice avea datorii totale de 3 miliarde de lei, din care mare parte către Electrocentrale Bucureşti.

În primăvara acestui an, Guvernul pecetluia printr-un memorandum fuziunea dintre Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice și Electrocentrale Bucureşti. Noua companie ar urma să intre în subordinea Primăriei Capitalei. În urma fuziunii se va șterge și datoria istorică a RADET. Un proces de durată care se va încheia abia peste câteva luni.

Rămâne însă problema finanţării investiţiilor pentru modernizare. Pentru refacerea rețelei de distribuție a agentului termic este nevoie de 1,8 miliarde de euro.