Să presupunem că abia ați ieșit de pe băncile facultății și vă angajați. Patronul vă propune un program de lucru de patru zile pe săptămână, cu cel puțin zece ore de muncă pe zi. Cel mai probabil o să fie mult mai obositor, dar unui proaspăt absolvent o să-i fie mai ușor să se adapteze la acest program decât unui angajat trecut de 40 de ani, care a muncit numai câte cinci zile pe săptămână, timp de 20 de ani.
E la fel de adevărat că oamenii sunt extrem de adaptabili și că, până la urmă, un program de patru zile nu e un capăt de țară.
Specialiștii în resurse umane de la HPDI spun că e nevoie de o perioadă de adaptare. Depinde de la om la om, dar în medie un astfel de obicei se formează cam în trei luni.
Fiecare manager trebuie să își asume că, cel un puțin un timp, randamentul oamenilor nu o să fie același ca înainte de schimbarea programului.
Dar, odată ce trece perioada de acomodare, poate crește productivitatea? Da și nu. Depinde foarte mult de domeniul de activitate.
Dacă vorbim de o linie de producție, de exemplu într-o fabrică auto, unde omul face cam același lucru zi de zi, atunci productivitatea ar putea să crească.
„S-ar putea ca după 10, 11 ore, atenția să-ți scadă vertiginos. Și, atunci, să-ți dai seama că nu ai făcut nimic și că pagubele produse de neatenția oamenilor sunt mai mari decât beneficiile”, spune Andrei Văcaru, specialist în resurse umane la HPDI.
În schimb, în domeniile unde angajații trebuie să fie creativi, situația e ceva mai complicată de atât. Studiile spun că dintr-un program de opt ore, de regulă nu muncim mai mult de patru. Așa că un program prelungit nu ar fi decât pierdere de vreme.
Pe de altă parte, numeroși angajați din România stau la serviciu de obicei 10, 11 ore pe zi, opt ore doar în cazuri excepționale. Dar nu patru, ci exact cinci zile pe săptămână. Şi nu întotdeauna o fac pentru bani.
„Când oamenii sunt pasionați de ce fac, poate petrec mai mult de acele 10 ore pe zi, făcând un lucru care le place, le stârnește imaginația. Îi provoacă. Acei oameni, oricum stau”, mai spune specialistul în resurse umane.
Mai trebuie luate în calcul și efectele pe care modificarea programului le-ar putea avea asupra economiei. Dacă, per total, programul companiei va rămâne de cinci zile pe săptămână, dar niciun angajat nu va munci mai mult de patru zile, rezultă că patronul trebuie să facă noi angajari. Așadar, s-ar crea mai multe locuri de muncă, cu condiția ca patronul să aibă cu ce să plătească noii angajați. Partea proastă este că, cel mai probabil produsele ar deveni mai scumpe, dar mai mulți angajați înseamnă un consum mai mare în economie.
După ce angajatul va trece de perioada de acomodare, va realiza că are la dispoziție un weekend prelungit. În care poate să meargă la munte sau la mare ori să facă un grătar cu prietenii. Deci serviciile și turismul ar avea și ele de profitat.
Mai mulți miliardari, inclusiv patronul Virgin Group, Richard Branson, le-au propus angajațiilor programe mult mai flexibile, care ar crește productivitatea. În prezent, în Statele Unite, 43% dintre companii le oferă angajaților posibilitatea de a munci doar patru zile pe săptămână. Însă numai o mică parte le permit acest lucru tuturor angajaților, indiferent de departamentul în care lucrează.