BIZIDAY | Românii au potenţial intelectual similar cu al occidentalilor, dar îl pierd pe parcursul vieţii
Ţinând cont de dinamica extraordinară a societății de azi, învăţarea pe parcursul vieţii este fundamentală pentru adaptarea eficientă la o societate bazată pe informație. Odată ieșiți din sistemul educațional, adulţii din România nu mai vor sau nu mai au ocazia să învețe lucruri noi. Din acest punct de vedere, dorința de învățare a românilor adulți este, în medie, de peste patru ori mai mică decât media Uniunii Europene.
„Noi ne comparăm mereu cu alții, dar și vrem să fim ca cei mai buni. Sub aspect motivațional, dorința nu este mică. Avem însă o altă problemă. La stabilirea scopurilor pentru atingerea acestei motivații. Și, doi, la implementarea disciplinată a unui comportament care să ne ducă la atingerea scopului”, spune sociologul Daniel David, autor al studiului publicat cu titlul „Psihologia poporului român” de editura Polirom.
În mod evident, un apetit mai scăzut de a afla lucruri noi îi face pe români mai puțin creativi, deși, la nivel potențial, creativitatea românilor este de asemenea comparabilă cu cea a occidentalilor. Dar numai la nivel potențial.
Rezultatele bune ale copiilor olimpici din România, mereu scoase în față la televizor, nu sunt relevante nici pentru nivelul național al educației, dar nici pentru modul în care societatea românească pune în valoare inteligența și educația unui individ. Arată mai degrabă nevoia de confirmare a românilor, ceea ce pune în evidență nesiguranța de sine a nației și o oarecare instabilitate emoțională.
„Sub aspectul emoționalității, sigur că semănăm cu popoarele latine. Nemții au un profil mai echilibrat. Uneori această instabilitate emoțională te poate ajuta. Pentru că îți poate da o anumită flexibilitate. Treci ușor dintr-o situație în altă situație”, mai spune sociologul.
Totuși, românii cred despre ei înșiși că sunt oameni calzi, prietenoși și ospitalieri. Studiul arată că aceștia au un mare grad de neîncredere și în cunoscuți și în necunoscuți și că, în realitate, sunt suspicioși, sceptici și chiar mai cinici decât națiunile occidentale.
Relevant din acest punct de vedere este faptul că aproape 20% dintre români nu și-ar dori un vecin de altă religie. Un astfel de procent ne situează ca profil mai aproape de turci decât de polonezi.
Fără a ieși prea mult din tiparul occidental, la nivel emoțional, românii sunt mai degrabă o nație defensivă, iar asta se manifestă diferit la femeile și bărbații români. Româncele devin mai anxioase și mai rușinoase decât media europeană, în vreme ce bărbații români sunt caracterizați de frică, mai ales de frica de insucces, asta deși sunt ambițioși, dar și represivi.
Românii au un puternic spirit colectivist, prin asta cercetătorii înțelegând faptul că românii caută să se ascundă în performanțele unei comunități atunci când cele personale nu sunt tocmai de laudă.
Deși au nivel al inteligenței emoționale mai ridicat decât media altor națiuni occidentale, studiile au scos la iveală faptul că românii - atât bărbații, cât și femeile - plâng, în medie, mai puțin. Totuși, polonezii plâng și mai puțin decât românii.
Când vine vorba de muncă, românii au ca principală caracteristică pozitivă ambiția, dorința de a avea satisfacții profesionale și financiare, dar, în același timp, dovedesc mai puțină tenacitate, sunt mai superficiali și mai puțin perseverenți. Din acest punct de vedere, distanțele sunt mari, căci dacă, de exemplu, germanii au un scor al autonomiei apropiat de cel al japonezilor, românii nu reușesc în Europa să îi depășească decât pe turci și polonezi.
„E important să îţi fixezi nişte obiective foarte clare. Adică ce vrei să obții din ce ai învăţat pe parcusul vieții. Vrei să promovezi? Să obţii mai mulţi bani? Cu ce te ajută că vrei să înveți mai mult și știi şi cum te poate ajuta mai mult? Urmează a treia componentă, care este deficitară la noi, și anume disciplina”, mai spune Daniel David.
Interesant este faptul că populația de etnie maghiară din România are un scor foarte apropiat de cel al conaționalilor români, în vreme ce etnicii maghiari din Ungaria sunt mai apropiați de germani.
Strict referitor la muncă, în comparaţie cu germanii, românii au un angajament mai mare, la fel și o dorinţă de învăţare, o orientare spre statut, sunt mai optimiști şi mai competitivi. În schimb, au scoruri mai mici decât germanii la perseverenţă, flexibilitate, neînfricare şi independenţă.
Motivaţia în muncă a românilor este foarte similară cu cea a italienilor.
Concluzia studiului este mai degrabă una pozitivă. Profesorul Daniel David consideră că, deşi românii se cred aşa cum nu sunt, totuşi se cred aşa cum ar putea să fie. Proiecţia românilor despre cum cred că sunt, mai spune psihologul, nu reprezintă o iluzie pozitivă, ci un optimism realist. De aceea, în cazul românilor există o şansă foarte mare de dezvoltare şi evoluţie în direcţia unui model psihocultural ideal.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
