Proiectul de revizuire a Constituţiei prevede, la articolul 1, imediat după aliniatul 1, că România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale.
Articolul îi nemulţumeşte însă pe liderii Bisericii Greco-Catolice. Ei vor ca alături de Biserica Ortodoxă să fie trecută şi cea Greco-Catolică. Vin şi cu argumente.
„Fără Biserica Greco-Catolică, Statul Român, identitatea națională și limba română în formele pe care le cunoaștem astăzi nu ar fi existat”, scrie cardinal Lucian Mureşan.
În scrisoarea trimisă preşedintelui Comisiei Parlamentare de revizuire a Constituției, conducerea Bisericii Greco-Catolice face şi o incursiune istorică privind rolul catolicismului în dezvoltarea statului, în lupta pentru emancipare şi în cea împotriva comunismului şi sovietizării ţării.
„În 1948, Biserica Greco-Catolică s-a opus instituţional comunismului şi sovietizării ţării, motiv pentru care, la 1 decembrie 1948 a fost scoasă în afara legii de către comunişti”, se arată în scrisoare.
Noul articol, introdus după alineatul care prevede că "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil", a suferit deja o primă modificare. Comisia de revizuire a Constituţiei a revenit asupra amendamentului votat săptămâna trecută, pentru a inversa ordinea intituţiilor menţionate în articol. Astfel, Biserica Ortodoxă Română a fost trecută înaintea Casei Regale şi a minorităţilor.