Taberele s-au împărţit deja: de o parte a baricadei se află ţările care cotizează cel mai mult şi care acum insistă ca bugetul să fie scăzut. De cealaltă, se află ţările care primesc fonduri din vistieria comunitară şi care vor mai mulţi bani. În această categorie este şi România, deși până acum ţara noastră abia a reuşit să atragă 11 % din fondurile europene puse la dispoziție.
România nu poate evita tăierile de buget cerute de țările dezvoltate ale Uniunii, principalii contributori la avuţia comunitară. Vara trecută, Comisia Europeană alocase 48 de miliarde de euro pentru România, cifră care acum a scăzut la 41 de miliarde.
Aprobarea acestei sume are din start piedici grele de trecut. Atârnă foarte greu rata de absorbție minusculă, de circa 11% din fondurile alocate în actualul exercițiu bugetar.
La summitul din Bruxelles trebuie puse în acord și alte puncte de vedere divergente. Valoarea totală a bugetului va trebui redusă cu 30 de miliarde de euro, de la 973 de miliarde, suma stabilită în noiembrie, la 943. Aceasta este cererea țărilor contributoare, în principal a Germaniei.
Dezbateri s-ar putea să provoace şi pretențiile Marii Britanii, țară care solicită noi tăieri bugetare.
La rândul său, preşedintele Franţei, François Hollande, a avertizat că va acepta un eventual compromis, cu singura condiţie ca bugetul UE să acorde bani pentru agricultură şi creşterea economică.