BANII TĂI, RISIPA STATULUI. Cazul managerilor privați
Tot despre bani risipiți se poate vorbi și în cazul celei mai scumpe autostrăzi - încă nerealizate - Autostrada Transilvania. O altă investiție de milioane de euro, drumul care leagă Timișoara de Arad, este o adevarată încercare pentru șoferi.
La Sănătate, după şase ani şi 170 de milioane de euro cheltuite fără niciun rezultat, ministrul vrea să reia programul de evaluare a stării de sănătate a populației. L-a iniţiat în 2007 şi a eşuat lamentabil, pentru că în ciuda muntelui de bani cheltuiţi, doar jumătate dintre românii şi-au făcut analizele.
Managerii privați sau cum s-au dus pe apa Sâmbetei un milion de euro
Peste un milion de euro a cheltuit până acum statul cu selectia managerilor privați, adică a profesioniștilor care ar fi trebuit să aducă pe profit companiile de stat. Numai că proiectul, care, culmea, era menit sa facă statul mai eficient, s-a dovedit până acum un eșec, unul din multele în care banii contribuabililor sunt rispiți. De procesul de selecție s-au ocupat firme de recrutare, însă mulți dintre cei aleși au renunțat între timp și în funcții au fost numiți manageri cu susținere politică.
Astfel, la scurt timp după ce au fost puşi în funcţie, directorii companiilor mari şi-au dat demisia. Este cazul TAROM, CFR SA şi CFR Marfă unde toţi cei trei manageri privaţi erau străini. Nu au rezistat în funcţie decât câteva luni.
Austriacul Heinrich Vystoupil a fost primul manager privat numit la o companie de stat. A fost ales la conducerea TAROM, companie pe care trebuia să o readucă pe profit. „TAROM are un potenţial foarte mare şi cred că pot să particip şi să aduc cunoştinţele mele în companie. Este o afacere foarte competitivă şi o piaţă competitivă”, spunea Heinrich Vystupil, fost director general al TAROM în octombrie 2012.
Entuziasmul lui n-a durat mult, însă. Cu o experienţă de 18 ani în industria aeronautică, austriacul a avut pretenţii salariale prea mari, iar Consiliul de Administraţie n-a reuşit să-l convingă să semneze pentru o sumă mai mică. Astfel, la numai o săptămână după ce a fost ales de Consiliul de Administraţiei, a renunţat la funcţie.
Un alt eşec al programului „Manager privat la stat” este cel de la CFR SA. Numit în fruntea companiei feroviare la începutul anului, grecul Dimitris Sophocleous a renunţat la funcţie la numai trei luni, după ce Ministerul Transporturilor a respins planul de administrare propus pentru redresarea companiei. La părăsirea funcţiei, acesta a acuzat presiuni din partea ministrului Transporturilor, după ce ar fi descoperit că fosta conducere a CFR SA ar fi prejudiciat compania.
Anterior, director general al companiei feroviare a fost Cristian Ghibu, un apropiat al ministrului Relu Fenechiu.
„Considerăm că în acest moment angajamentele luate de România în faţa instituţiilor financiare internaţionale sunt puse în pericol, alături de credibilitatea reprezentanţilor Guvernului în acest raport”, a declarat Dimitris Sophocleous.
În locul lui a fost numit George Micu, fost director CFR Marfă. Trei zile mai târziu a urmat şi demisia conducerii de la CFR Marfă. Mustafa Aysun preluase în februarie conducerea companiei feroviare de transport marfă, pe care trebuia să o pregătească pentru privatizare. Motivele demisiei nu au fost clare, dar Ministerul Transporturilor a găsit rapid un înlocuitor. Liviu Radu, unul din membrii Consiliului de Administraţie.
Citiți și: BANII TĂI, RISIPA STATULUI. Cazul autostrăzilor
Clientela politică, puierniță pentru manageri
Jumătate dintre managerii „privaţi" care formează consiliile de administraţie din opt companii de stat sunt sau au fost membri ai unui partid politic, au făcut afaceri cu politicieni sau au ocupat funcţii de conducere în aceste companii şi în trecut.
Un exemplu este cel al lui Lucian Băluţ. El a fost numit directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Constanţa, dar în acelaşi timp este şi preşedinte al organizaţiei PSD din municipiu.
În această categorie intră şi Daniel Georgescu, consilier local în Constanţa, care din luna iunie conduce Compania Naţională Administraţia Căilor Navigabile.
Un alt exemplu este Valentin Macec, membru al Consiliului de Administraţie al TAROM. El a fost numit în funcţie în perioada în care era consilier al ministrului Transporturilor, Ovidiu Silaghi.
Alţi manageri au fost numiţi politic în fruntea unor mari companii de stat, dar şi-au menţinut poziţiile şi după ce au trecut de filtrul firmelor de recrutare. Printre ei îi găsim pe directorul Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel, sau directorul Poştei Române, Ion Smeeianu.
Până în prezent au fost numiţi 51 de manageri în fruntea a 11 companii de stat, iar cheltuielile Guvernului cu firmele de recrutare s-au ridicat la un milion de euro.
Ce spune premierul Victor Ponta
Selecţia managerilor privaţi pentru companiile de stat va continua, spune premierul Victor Ponta, în ciuda problemelor care au apărut pe parcurs, cum s-a întâmplat la CFR. Invitat la Digi24, premierul a admis joi seară că unii manageri refuză posturile din fruntea societăţilor de stat din cauza salariilor mici. „Am avut, dacă nu mă înşel, la Transgaz sau Romgaz, am identificat o persoană din mediul privat, ministrul şi compania de selecţie au vorbit, după care omul a zis „Nu, domnule, câştig mai mult în privat, nu vreau să conduc compania publică”. Per total, ideea e clară, trebuie să mergem mai departe cu management profesionist, privat, şi trebuie să îmbunătăţim, pe măsură ce învăţăm efectele, şi cadrul de negociere, şi contractele de management”, a declarat Victor Ponta la Digi24.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
