România furată | 1,5 miliarde de euro, investiți în școli care vor rămâne fără elevi
Cea mai mare investiție în școlile din mediul rural, de aproximativ 1,5 miliarde de euro, este risipită în parte pe modernizarea unor școli care vor rămâne fără copii. Dovada lipsei școlarilor stă în faptul că, în multe cazuri, WC-ul din curtea școlii este mutat într-o sală de curs. Deși factorii de decizie știu că banii ajung în școli fără elevi, investițiile merg înainte pentru că așa scrie în programul de guvernare. În tot acest timp, majoritatea celor un milion de elevi din sate nu au încă acces la internet sau calculator la școală, deși s-au făcut investiții și în acest sens.
Comuna Cezieni, judeţul Olt. În şcoala cu clasele I-VIII învaţă 120 de şcolari şi preşcolari veniţi din toate cele trei sate ale comunei. Pentru că nu sunt suficiente cereri pentru fiecare generaţie, copiii învaţă în clase simultane. Cei de-a-ntâia cu cei de clasa a doua şi a treia sau a patra. Cei din gimnaziu învăţa şi ei într-o singură clasă.
Andrei Vătavu este la grădiniță, de la anul va intra în clasa pregătitoare, însă pentru că nu are colegi, va fi nevoit să învețe alături de fratele său, care va fi în clasa întâi. Este singurul copil din sat care va intra la toamnă în clasa pregătitoare. Acum două decenii intrau câte 20-30 de elevi în clasa întâi.
Fratele promite să aibă grijă de viitorul său coleg. Modelul claselor în care copii de vârste diferite învaţă împreună este denumit la simulan şi este tot mai des întâlnit în sate din cauza depopulării comunele şi scăderea natalităţii.
Ca să ajungă la şcoală, Andrei merge cu fratele şi sora lor mai mică doi kilometri. Deşi are 80 de ani, bunica Floarea Vătavu este cea care îî duce în fiecare zi pe cei trei la şcolă şi grădiniţă.
De vârsta lui Andrei mai erau doar doi copii în comună, însă părinţii acestora au decis să îi ducă la şcoală în Caracal pentru a evita ca micuţii să înveţe la un loc cu clase mai mari.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Am avut trei preşcolari care puteau opta pentru şcoala noastră, ciclul primar. Doi părinţi au optat pentru Caracal, localitatea din apropiere, oraşul Caracal. Unul singur a optat pentru a veni la clasa pregătitoare în condiţiile în care am explicat părinţilor că va fi o clasă la simultam, clasa pregătitoare cu clasa întâi”, explică Liana Năstase, directoarea scolii din Cezieni.
Floarea Vătavu, bunica lui Andrei, își aminteșete că pe pe vremea sa și a copiilor săi erau câte 20 de elevi înt-o clasă, nu doar unul.
Bunica singurului elev din Cezieni din clasa pregătitoare de la toamnă recunoaşte că lipsurile materiale a obligat familia să-l ţină pe Andrei în şcoala din localiate, deşi nu va avea niciun coleg de vârsta sa.
Reporter: Şi cum credeţi că se va descurca?
Bunica: Nu ştiu, dar nici la Caracal nu avem cum să-l ducem, nu avem maşină. O să-l dăm în clasa întâi cu astălalt.
Anul trecut, în clasa zero s-au înscris 9 copii, iar la anul există şanse să nu fie niciunul. Cu toate acestea. şcoala din Cezieni a fost una aleasă de Guvern în 2018 pentru a fi modernizată prin Programul Național de Dezvoltare Locală Doi.
PNDL2, aşa cum mai este denumit programul, se desfăşoară între 2017-2020 şi este este cel mai important instrument de investiţie în comunităţile locale derulat de stat cu bani exclusiv din bugetul public.
În total, pentru cei 4 ani de program, statul pune la bătaie 30 de miliarde de lei.
La Cezieni, ar trebui să ajungă 1,44 milioane de lei, bani pentru reabilitare, modernizarea şi dotarea şcolii.
Primarul comunei, Dănuț Gușatu, susține că pentru moment mai sunt copii în școală: „Deocamdată avem copii, apoi să vedem ce o să facem în viitor. Banii se duc pentru modernizarea sistemului de încălzire. Se va realiza o centrală mai puternică şi se vor izola pereţii”
Liana Năstase este profesoară de istorie şi directoarea şcolii. Spune că evoluţia interesului pentru şcoala din sat se vede prin numărul de elevi din fiecare generaţie. Ea predă istorie simultan la clasele a cincea, a şasea şi a şaptea. Doar la clasa a opta stă mai bine - are peste zece elevi şi a putut să facă o clasă separată.
Directoarea este conştientă că investiţia ar putea să rămână inutilă în următorii ani, dar crede că pănă când şcoala va rămâne fără elevi, cei câţiva care mai vin la şcoală merită să aibă caloriferele calde pe perioada iernii şi clase amenajate.
Reporter: Credeţi că acest proiect este util?
Liana Năstase: Foarte util. Vă spun că în condiţiile în care copilaşii noştri provin din familii sărace căldura pe care o găsesc la şcoală, unii dintre ei nu o au acasă, iar în momentul când vin la şcoală Iau caloriferele în braţe, efectiv, dacă pot spune așa.
Reporter: Câţi elevi aveţi?
Liana Năstase: Şcoala şi cu grădiniţa însumează 134 de copii. Comparativ cu ce era acum cinci-zece ani este în scădere.
Cât despre soluţii, directoarea spune că din punctul său de vedere comasarea unor şcoli din mai multe comune pentru a se realiza o unitate de învăţământ modernă, cu toate dotările şi inclusiv elevi, nu este un remediu al şcolilor fără elevi.
„Comasarea, din punctul meu de vedere, nu este o soluţie. De ce? Aşa cum am mai spus este un mediu destul de sărac. părinţii abia, unii dintre ei, abia pot să-i trimită aici, o parte dintre ei sunt din localitate, o bună parte sunt aduşi cu microbuzul şcolar din satele vecine. Dacă această şcoală prin absurd, sper să nu se întâmple, s-ar închide, mulţi ar renunţa la şcoală. Pentru mulţi, pachetul de la şcoală e singura masă pănă la ora 12.00”, spune Liana Năstase.
Liviu Pop: „Noi am prioritizat clar”
În şcoli, vrea Guvernul să învestească cei mai mulţi dintre banii disponibili pentru programul PNDL2 pe anul 2018. Liviu Dragnea a fost artizanul primului program de dezvoltare locală, derulat între 2013-2016, initiat pe vremea cînd era ministrul Dezvoltării Regionale prin care autorităţile locale au primit fonduri de 5.5 miliarde de euro pe care îi puteau cheltui fără mari explicații.
A fost programul prin care Liviu Dragnea ar fi reusit să îşi atragă oamenii din teritoriu si sa scoata PSD de sub conducerea lui Victor Ponta.
Liviu Pop, senator PSD și fost ministru al Educației, ne explică de ce se investește așa mult în școli fără ca sumele să fie cheltuite în unități de învățământ cu elevi.
Liviu Pop: Noi am prioritizat clar, vrem şcoală în fiecare localitate.
Reporter: Chiar dacă nu sunt elevi?
Liviu Pop: Nu, nu, nuu. Nu facem şcoli dacă nu sunt elevi.
Chiar fostul ministru al Educației recunoaște că, în următorul deceniu, învățământul rural se va confrunta cu o lipsă acută a elevilor în anumite regiuni ale țării.
Liviu Pop: Avem localităţi, comune, chiar oraşe, unde avem maxim 6,7,8 naşteri într-un an, asta este un semnal clar că maximum în cinci ani de zile populaţia este foarte mică. Adică avem şcoală prin Legea educaţie în fiecare comună, este obligatoriu să existe o şcoală cu personalitate juridică chiar dacă sunt mai multe sate
Reporter: Există o limită de elevi?
Liviu Pop: Nu, nu există. Dacă sunt şapte, avem comune în care sunt nouă elevi, acea şcoală trebuie să existe că aşa spune legea educaţiei naţionale.
Liviu Pop este de fapt strategul pe probleme de învăţământ al alianţei de guvernământ. Fostul lider sindical, devenit membru PSD din anul 2012 şi numit chiar ministru al Educaţiei în 2017 spune că motivul investiţiei masive în scoli este abandonul şcolar. 50 de mii de elevi părăsesc şcoala în fiecare an. Liviu Pop spune că modernizarea şcolilor ar reduce masiv acest număr.
„Nu a mai fost niciodată în România o strategie cu privire la investiţiile în învăţământul preuniversitar”, ne asigură Pop.
Bugetul pe 2018 al Educației ar fi de 7 miliarde de euro, din care investiția în școli este de 1,5 miliarde de euro.
Liviu Pop: Anul aceste sunt cele mai mari sume pe care le-a avut alocate Ministerul Educaţiei în istoria lui. Este vorba de 7 miliarde de euro sunt bani cu salarii, investiţii, cu absolut to ce discutăm de programe, toate programele, masă caldă, de formare a cadrelor didactice şi nu numai.
Reporter: Cu totul este vorba de şapte miliarde de euro?
Liviu Pop: Cu fondul de salarii, cu totul absolut.
Reporter: Ştiţi câte proiecte prin PNDL sunt destinate şcolilor?
Liviu Pop: 2.300 cred, în jur de 2.300 parca. Nu ştiu exact, undeva la 2.300-2.400 de proiecte.
Reporter: Cele mai multe proiecte din PNDL sunt pe şcoli, depăşesc proiectele pentru drumuri.
Liviu Pop: Da, am spus-o în programul de guvernare, prioritatea este învăţământul şi sănătatea, iar pe educaţie avem cele mai mari sume.
Reporter: Cât?
Liviu Pop: În jur şase miliarde de lei, undeva la 1,5 miliarde de euro. Nu am cuantificat. Nu are relevanţă acum suma, putem discuta exact pe sumă după ce se vor semna contractele.
În 1990, reţeaua şcolară preuniversitară avea 32.000 de clădiri. În prezent, mai sunt funcţionale mai putin de jumătate (aproximativ 15.000). Peste 1000 au fost abandonate doar în ultimii trei ani.
Până În 2020, prin PNDL, guvernul ar vrea să reabiliteze 2000 dintre ele. Banii ar fi împărţiţi după necesităţi - Olt - 110 milioane de lei, Teleorman – 85,5 de milioane, Suceava - 180 de milioane, Ialomiţa - 35 de milioane, Vaslui - 63 de milioane.
„Una peste alta, acest program a fost pentru zona rurală, unde comunităţile sunt mici, unde nu au capiacitate financiară, resurse sunt limitate. De asta am şi făcut publică Lista unităţilor şcolare care nu au toaletă la nivel de secol XXI, vor dispărea acestea în următorii doi ani de zile”, ne mai explică Liviu Pop.
La începutul acestui an, fostul ministru al Educației a și postat pe Facebook un mesaj, dar și numărul de școli din fiecare județ cu grupul sanitar în curte.
„La 159 de ani de la Unirea Principatelor Române, avem 2418 unități școlare cu grupurile sanitare în exterior. Prin programul de guvernare PSD-ALDE, în cel mult 3 ani, autoritățile locale, județene și centrale vor face ca toate unitățile școlare din România să aibă condiții decente pentru educația elevilor și preșcolarilor”, a fost mesajul senatorului PSD.
Cele mai multe cu WC-ul în curte contabilizate de Liviu Pop sunt în Moldova: 389 la Vaslui, 219 în Suceava și câte 207 la Iaşi şi Botoşani.
La capătul celălalt al clasamentului sunt judeţele Prahova, cu 17 şcoli cu toaleta în curte, şi Ilfov - cu una.
Modernizare de 5 miliarde de lei vechi
În Dâmboviţa, conform datelor publicate de fostul ministru Liviu Pop, există 46 scoli cu toaleta în curte. Şcoala cu clasele V-VIII din comuna Cornăţelu este una din ele. Aici învaţă 70 de copii în două corpuri de clădire construite în anii 60.
Anul acesta, școala a intrat pe lista instituțiilor de învățământ care ar urma să fie modernizate.
„Este o şcoală veche care nu avea apă curentă în interior şi nici încălzire centrală şi este o şcoală formată din două corupuri, cum erau înainte şcolile Spiru Haret. Se intră pe două părţi fără legătură între ele”, explică Floarea Rădulescu, primarul din localitate.
Floarea Rădulescu: Asta este ideea să facem grupuri sanitare în interior.
Reporter: Câţi bani aţi cerut?
Floarea Rădulescu: Cinci miliarde de lei vechi.
500.000 de lei costă modernizarea şcolii din Cornăţelu. În principiu, de banii ăştia, autorităţile locale vor lega cele două corpuri printr-un hol cu toaletă.
Floarea Rădulescu susține că pentru moment, comuna sa mai are elevi: Acolo învaţă clasele 5-8, media este de 17 copii pe clasă. Îi aducem din toată comuna, nu mai este altă şcoală.
Ca să strângă numărul de elevi necesar funcţionării, primăria face în fiecare dimineaţă turul celor cinci sate ale comunei pentru a-i aduna pe scolari.
O altă scoală care va primi bani de pe urma programului sustinut de Liviu Pop este cea din Poboru, din Olt. Cel care a promovat proiectul este Iulian Bărăscu, primar în Poboru de trei mandate, coleg de partid şi de filială cu cel care administează banii pentru PNDL, ministrul Paul Stănescu.
„Ne aflăm în şcoala clasele 5-8 şi grădiniţă din satul Cornăţelu unde avem aprobată finanţarea pentru renovare totală în această şcoală. După cum vedeţi necesită reparaţii urgente. E o şcoală unde încă mai sunt copii şi vor mai fi”, ne spune mândru primarul.
Oltul, unul dintre județele preferate de Ministerul Dezvoltării
Oltul a fost unul dintre judeţele preferate de Ministerul Dezvoltării Regionale, condus de Paul Stănescu, numărul doi din PSD. Preşedintele Consiliului Judeţean Olt între 2008 şi 2016, Paul Stănescu a aprobat anul acesta, pentru Olt, proiecte care însumează 110 milioane de lei, din cele 880 milioane disponibile pentru şcoli. Un milon din cele 110 ajung la Poboru, mai întîi ca să fie construită toaleta.
„Grupul sanitar e în acest moment în fundul curţii. Eu vreau să-l facem în interior acum. Modificăm o sală de clasă care oricum stă degeaba şi acolo facem toalete. Undeva aici din exterior vom avea toaletele. Restul, finişaje interioare, vom schimba parchetul, vom pune gresie, de montat centrală termică, schimbat acoperişul în totalitate pentru că avem probleme. Încercăm să oferim condiţii copiilor, numai ei să vrea să înveţe carte”, spune primarul comunei, Iulian Bărăscu.
Iulian Bărăscu recunoaște că, pentru a primi banii, este importantă uneori și culoarea politică, fiind încă supărat că Elena Udrea nu i-a dat bani pentru o telegondolă peste un deal doar pentru că era de la PSD.
„Pe această cale ţin să-i mulţumesc şi domnului ministru Paul Stănescu care din câte am aflta a semnat în jur de 7.000 de proiecte la nivel de ţară”, își arată acesta recunoștința.
Și Bărăscu recunoaște că este o mare problemă cu lipsa elevilor din școli, dar că în comuna sa situația este mai roz.
Iulian Bărăscu: Eu am fost unul dintre primarii care au criticat investiţiile aiurea de acum 8-10 ani. Într- adevăr, acum fiecare primar trebuie să-şi facă calcul să nu cheltuiască banii aiurea.
Reporter: Spuneaţi că nu aveţi copii?
Iulian Bărăscu: Diferenţa dintre comuna Poboru şi comuna învecinată e că la mine în comună încă mai sunt, avem 166 şi ceva de copii la clasele 1-8. am înţeles că în comunele învecinate sunt mai puţin de o sută.
Câştigarea bătăliei pentru numărul de elevi este importantă. Iulian Bărăscu s-a asigurat că are elevi mai mulţi decât colegii din jur şi că, iar în cazul unor comasări, copii din comunele apropiate ar trebui să vină să înveţe în Poboru.
Strategul sistemului de educaţie explică că investiţiile în şcoli care riscă să se închidă dupa reabilitare s-au făcut după un plan bine gândit.
„Toate investițiile pe care le-am făcut în infrastructura școlară, le-am facut în baza unei strategii coordonată de Banca Mondială, o strategie care a fost implementata de Ministerul Educației Naționale în perioada 2016-2017. În baza acestei strategii, Ministerul Dezvoltării a implementat-o prin PNDL. S-au prioritizat investițiile în gradinițe și școli, în baza acestei analize în școli, tinând cont de natalitate, etc”, spune Liviu Pop.
Tot Pop recunoaşte că o parte dintre şcoli obţin banii desi raportează date fictive privind numărul mare de elevi: „Există un numar de elevi înscrişi fictiv în învăţământul preuniversitar. Începând din ianuarie, se lucreaza pentru eliminarea lor”.
Iar în alte localităţi natalitatea este sub zece copii pe an.
Liviu Pop nu are nicio soluţie pentru investiţiile în reabilitarea unor şcoli fără copii şI recunoaşte că în scurt timp clădirile şcolilor în care se investesc milioane de lei sau de euro vor avea altă destinaţie în deceniul următor.
Reporter: Sunt comune în care se investesc bani în scoli unde se înscrie un singur elev în clasa pregătitoare?
Liviu Pop: Bun, acolo din punctul asta de vedere, noi, ne-am propus, că asiguram acces egal la guvernare, noi ne-am propus, PSD-ALDE. Bun, este un elev, poate sunt la grădiniță.
Scopul investiţiilor era îmbunătăţirea vieţii elevilor de ţară, însă e puţin probabil ca acest lucru să se întâmple. „Semenele sunt rele, daca acum zece ani, din cei trei milioane de copii, erau jumatate, jumatate, acum un milion sunt în mediul rural, restul de doua în mediul urban”, mai spune și Liviu Pop.
Floarea Rădulescu, primarul din Cornățelu, județul Dâmbovița, recunoaște că elevii din mediul rural nu au acces la noile metode de învățare.
Matei Dumitru (84 de ani) este unul dintre bătrânii comunei Cornățelu. Asemenea multor locuitori de la sat, el a fost lăsat singur. Copii s-au mutat în București și Târgoviște, iar nepoții săi învață în școli din aceste orașe. Spune că, pe vremea lui, clasele aveau 20-30 de elevi.
Liviu Pop spune că şi fără elevi, investiţiile vor continua pentru că aşa spune partidul.
Liviu Pop: Tot ce spun ca se înscrie în programul de guvernare, se va realiza.
Reporter: Credeți că au avizat greșit inspectoratele școlare și primăriile construcția unor școli în anumite localitati fără elevi?
Liviu Pop. Este autonomie locală, fiecare primar răspunde. Inspectoratele au avizat, dacă peste 2-3 ani școlile se vor închide, ele pot fi altceva.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
