„La anul, 2015, 1 decembrie, sper să defileze pe aici”, spunea, în iunie 2014, Sorin Oprescu, primarul suspendat al Capitalei.
Sorin Oprescu era susţinut în urmă cu an şi de constructor.
„Defilarea din 1 decembrie 2015 se va ține sub Arcul de Triumf ca să nu mai avem dezamăgirea pe care am avut-o anul acesta când nici măcar avioanele nu au decolat”, spunea tot anul trecut Florentina Preduţ, reprezentantul firmei de construcții.
Între timp, firma care face lucrarea spune că, de fapt, termenul de predare din contract este 31 decembrie 2015. A apărut însă o problemă: echipamentele seismice sunt încă în fabrică în Statele Unite.
„Va dura, din spusele proiectantului, până în jurul lunii februarie 2016”, spune Ștefănel Marin, primar general interimar al Capitalei.
Aşa că schelele nu pot fi date jos pentru defilare.
„Nimeni nu a dorit să-și asume responsabilitatea faptului că nu se va întâmpla absolut nimic cu monumentul, or în aceste condiţii cred că Piaţa Constituţiei va fi locul în care se va desfăşura parada de Ziua Naţională”, spune primarul general interimar.
Amortizoarele ar trebui să țină monumentul în picioare în cazul unui seism de 9 pe Richter.
Constructorul a desprins practic Arcul de Triumf de sol şi a tăiat două bucăţi mari din fundaţia monumentului. În spaţiile respective vor fi montaţi 24 de izolatori seismici, nişte cilindri cu cadru de oţel şi care au în mijloc un cauciuc extrem de rezistent, dar foarte elastic. În plus, de picioarele monumentului vor fi legaţi 8 amortizori seismici pentru stabilizare. Aceştia vor prelua unda de şoc produsă de un eventual cutremur, iar clădirea se va mişca cu totul, dar nu va cădea.
Începute în februarie 2014, lucrările de restaurare s-au terminat doar la exterior. Muncitorii au curățat fațada, au completat plăcile ciobite și au refăcut complet textele scrise pe părțile laterale. În plus, Arcul de Triumf și-a recăpătat și una dintre piesele care a stârnit controverse de-a lungul vremii.
âDistrusă de comunişti în 1953 şi acoperită cu ipsos în 2008, plăcuţa „Budapesta” a fost refăcută de la zero şi se află acum din nou pe faţa interioară a Arcului de Triumf. Aceasta marchează momentul în care armata română intra în Budapesta în 1919 pentru a elibera capitala maghiară de trupele sovietice.
Alte două simboluri și-au recăpătat strălucirea.
Echipa de restaurare a dat jos cele două medalioane de bronz cu chipul regelui Ferdinand I şi cel al reginei Maria, a creat mulaje după acestea şi le-a refăcut apoi din piatră, aproape identice cu cele care au fost montate iniţial, în 1921.
În schimb, lucrările interioare sunt gata în proporție de 30 la sută. Renovarea Arcului de Triumf va costa 30 de milioane de lei, din care 20 de milioane sunt din fonduri europene, iar restul banilor vin de la buget și Primăria Capitalei.