Ambasadorul Germaniei la București a vorbit la „Pașaport diplomatic” despre emigranţi, terorism, viitorul zonei Euro și importanţa României în regiune
La mijlocul anilor 1980, când informaţiile despre Occident erau minime în România, regimul Ceaușescu prezenta triumfător cartea unui scriitor vest-german. Gunther Walraff se deghizase în muncitor turc şi a lucrat luni de zile pe piaţa ilegală de muncă din Republica Federală Germană, pentru a vedea cum sunt trataţi imigranţii turci. Experienţele sale, relatate în cartea intitulată "Ganz Unten", adică Jos de tot, erau cu adevărat cutremurătoare, în contradicţie flagrantă cu situaţia comunicată de politica oficială germană de atunci. Cartea s-a vândut în peste 2 milioane de exemplare în 5 luni şi a generat dezbateri naţionale pe tema rasismului şi a condiţiilor de lucru pentru imigranţi. Și nu în ultimul rând, Ganz Unten a oferit din belşug muniţie pentru ţările din blocul socialist, ca exemplul cruzimii societăţii exploatatoare capitaliste.
La data apariţiei cărţii lui Walraff, în RFG trăiau deja sute de mii de turci. Astăzi, numărul turcilor în Germania este de peste 2 milioane. Faptul că guvernul german a privit accesul în ţară al lucrătorilor turci doar o chestiune temporară a provocat mai târziu numeroase probleme. Nu au fost aplicate structuri pentru integrarea turcilor în societate, nici turcii nu şi-au organizat viaţa în direcţia unei stabiliri definitive în ţară. Conform unui sondaj recent, 72% dintre turci consideră că Islamul este singura religie adevarată, iar două treimi dintre ei preferă contactele sociale doar cu alţi turci.
În 2010, cancelarul Angela Merkel declara ca multiculturalismul a eşuat, adăugând totuşi că Islamul este "parte a Germaniei". Turcii nu sunt singurii musulmani din Germania, numărul total al adepţilor acestei religii este de 4 milioane. Atentatul de la Paris a inflamat tensiunile deja existente: grupul de extremă dreaptă PEGIDA mobilizează mii de oameni pentru proteste anti-imigraţie. Deşi este un număr relativ mic faţă de populaţia totală a Germaniei, sondajele arată că problemele sunt adânci: mai mult de jumătate din populaţia non-musulmană se simte ameninţată de Islam. Sondajul a fost realizat înainte de atentatul din Paris.
Pot fi învinuiţi emigranţii de toate problemele care apar în Europa sau o parte din vină o poartă şi politicile de stat care nu au reuşit să integreze minorităţile? Aceasta este doar una dintre întrebările la care a răspuns ambasadorul Germaniei la Bucureşti, într-un interviu acordat pentru Digi24.
Balazs Barabas: Suntem la câteva zile după atacul terorist din Paris şi înainte de acestea au fost demonstraţii în Germania, împotriva emigraţiei. Atacurile teroriste din Franţa par să justifice temerile celor care demonstrau în Germania. Care este acum atmosfera din ţara dumneavoastră, după aceste evenimente?
Hans Werner Lauk: Aş spune că una peste alta atmosfera este bazată în mod special pe faptul că Germania şi poporul german şi bineînţeles politicile germane sunt solidare cu partenerii francezi.
Balazs Barabas: Putem spune că populaţia musulmană din Germania este integrată în societatea germană?
Hans Werner Lauk: Putem spune că da. Tragicele evenimente din Paris au instigat o dezvoltare care duce şi a dus deja la mai multe discuţii despre valorile noastre comune, pentru discuţii deschise despre religie, emigraţie şi toate acele aspecte care aduc aceste dezbateri în cadrul societăţii.
Balazs Barabas: Care este modelul pe care Germania îl urmează? În mod normal vorbim despre două variante. Una face referire la integrarea emigranţilor care să se amestece tot mai mult cu societatea iar cealaltă este despre multiculturalism, care spune că emigranţii trebuie păstraţi aşa cum sunt, cu tradiţiile şi obiceiurile lor, cu tot ceea ce au adus din ţările lor de origine.
Hans Werner Lauk: Imigrarea în Germania nu este ceva nou pentru noi. Pentru mai mulţi zeci de ani, mii, sute de mii şi în zilele noastre chiar milioane de emigranţi vin în Germania şi chiar din prima zi când au început să ajungă la noi oameni care veneau aici ca să lucreze, la finalul anilor 50 şi în mod special în anii 60 ai secolului trecut, am început să îi integrăm. Deci, acesta este motivul pentru care avem o comunitate islamică uriaşă în Germania, au propriile lor vieţi culturale şi religioase, dar sunt de asemenea oameni care sunt parte a societăţii germane. Avem mulţi oameni din alte ţări europene, din anii 60 foarte mulţi portughezi, italieni, greci, români, dar la vremea respectivă nu atât de mulţi, au venit în Germania şi bineînţeles sunt comunităţi care au adus de asemenea identitatea lor culturală cu ei, dar s-au integrat bine.
Balazs Barabas: Ce credeţi că se va în Europa după atacurile din Paris? Se vor schimba politicile de emigrare şi de securitate ale ţărilor europene?
Hans Werner Lauk: Vedeţi, islamismul a motivat terorismul internaţional şi a fost una dintre marile ameninţări la securitatea Germaniei şi a ţărilor vestice. Şi bineînţeles a fost una dintre provocările cele mai mari ale securităţii germane de după 11 septembrie. Dar nu am permis şi nici nu vom permite terorismului să determine felul în care trăim şi nici să ne limiteze libertăţile. Şi de aceea, când avem de a face cu extremismul, urmăm o strategie dublă. Desigur, guvernul trebuie să dea autorităţilor care se ocupă de securitate, instrumentele legale necesare şi de asemenea să asigure cooperarea internaţională între autorităţile noastre şi cele din Uniunea Europeană şi nu numai. Dar pe lângă aceasta, să ne ocupăm de extremism înseamnă de asemenea să ne ocupăm de prevenţie şi de educaţia civică. Eu consider educaţia civică în contextul integrării minorităţilor drept un aspect important când este vorba despre prevenirea tuturor formelor de extremism de asemenea.
Balazs Barabas: Dacă lăsăm la o parte extremismul şi chestiunile de securitate, care credeţi că sunt cele mai mari provocări economice pentru zona euro pentru acest an?
Hans Werner Lauk: Situaţia curentă, când ne uităm la zona euro, este condusă de faptul că Uniunea Europeană, comisia împreună cu statele membre au decis să lanseze un program uriaş de investiţii. Şi cred că acesta este ceva foarte important pentru că noi toţi în UE suntem interesaţi ca dezvoltarea economică în toate zonele UE va fi întârită şi că şomajul, mai ales cel în rândul tinerilor va scădea, se va diminua cu ajutorul investiţiilor în producţie, în afaceri orientate spre sectorul de servicii şi de asemenea prin educaţie, care este cea mai importantă pentru ca tinerii din ţările noastre să aibă o perspectivă bună pentru viitor şi pentru a putea să îşi găsească slujbe bune pentru un trai decent.
Balazs Barabas: Deci credeţi că una din principalele dificultăţi va fi şomajul?
Hans Werner Lauk: Probabil că nu singura, dar vedem cu toţii că în anumite ţări, mai ales printre tineri, şomajul este foarte ridicat, iar pentru integrarea acestor categorii sociale în societate în general, nu doar în câmpul muncii. Este important ca aceşti tineri, calificaţi, care nu fac parte încă din procesul muncii, nu sunt integraţi, în această parte a societăţii pentru a avea o perspectivă şi o perspectivă bună asupra lor înşişi, dar şi a dorinţelor lor pentru viitor.
Balazs Barabas: Grecia, care de mai mulţi ani se luptă pentru stabilizarea sistemului său financiar şi datoriilor, va avea curând alegeri, în cursul cărora se contează pe fortificarea partidelor de extremă dreaptă. Nu credeţi că ar fi mai bine pentru Grecia să iasă din zona euro?
Hans Werner Lauk: Aş vrea să fiu foarte clar într-o chestiune: guvernul Germaniei nu şi-a schimbat politica privind integritatea şi stabilitatea zonei euro. Ştiu că în presa germană şi cea din România au apărut alte opinii, dar aşa cum a subliniat de curând cancelarul Angela Merkel, guvernul german vrea ca Grecia să rămână partea a zonei euro. Grecia şi partenerii ei europeni au încheiat acorduri în acest sens, acorduri care au fost primite cu solidaritate în Europa. Ambele părţi şi-au onorat obligaţiile şi noi suntem gata să continuăm sprijinul nostru, pe baza solidarităţii pe de o parte şi a eforturilor Greciei de altă parte. Şi aş mai spune că guvernul Germaniei are un mare respect pentru eforturile şi sacrificiile populaţiei Greciei. Condiţiile se ameliorează deja şi nu ar trebui să riscăm aceste evoluţii pozitive.
Balazs Barabas: Dar guvernul german trebuie să ia în considerare şi interesele companiilor germane, care contribuie la creşterea economică a ţării. Iar aceste companii sunt acum într-o situaţie dificilă din cauza sancţiunilor împotriva Rusiei. Vorbesc despre companii care exportă în Rusia. Există planuri sau ia în considerare Germania posibilitatea slăbirii sancţiunilor pentru a îmbunătăţi situaţia companiilor?
Hans Werner Lauk: Vorbţi despre sancţiuni, mai ales despre cele destinate schimbării situaţiei legate de ultimele evoluţii din Europa de est. Poziţia noastră privind sancţiunile au fost foarte clare încă de la începutul crizei. Sancţiunile nu sunt un scop în sine, ci un instrument de a genera negocieri şi a pregăti terenul pentru soluţii paşnice în criza din Ucraina. De aceea vom încuraja dialogul şi vom continua să încurajăm dialogul cu Moscova. În acelaşi timp trebuie să fim conştienţi că nu ar fi în interesul nostru ca situaţia economică şi financiară din Rusia să intre într-o spirală incontrolabilă. Oricine crede că îngenuncherea economică a Rusiei ar întări securitatea din Europa se înşeală foarte tare, din punctul nostru de vedere.
Balazs Barabas: România a ales de curând un preşedinte etnic german. In sine, acest lucru va da un impuls cooperării dintre România şi Gemania?
Hans Werner Lauk: România şi Germania sunt prieteni şi parteneri în interiorul Uniunii Europene şi în NATO, ca să menţionăm doar două organizaţii internaţionale unde lucrăm împreună. Nu doar politica economică între noi este bună, şi la un nivel superior, dar România şi Germania de multe ori au aceleaşi opinii în discuţiile la diferite forumuri. In plus, cooperarea economică, aşa cum am mai spus, este la fel foarte bună, Germania fiind partener comercial nr. 1 al României şi al treilea cel mai mare investitor străin. Evident, există lucruri în viaţă care nu pot fi îmbunătăţite, dar sunt sigur că prin cooperarea dintre România şi Germania contactele se vor intensifica mai departe iar la acest lucru vor contribui şi liderii politici, în cazul nostru acţiunile noului preşedinte şi în ce măsură alţi politicieni le vor urma. In discursul său de inaugurare, preşedintele Johannis a expus un program amplu, care în mod cert este capabil să transforme ţara şi cred că unul din rezultatele lui va fi o cooperare mai puternică cu mulţi parteneri europeni şi euroatlantici, inclusiv cu ţara mea, Germania.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
