Aflatoxină, dioxină, pesticide: sunt peste tot în alimente. Şi totuşi, ce mâncăm?

Viaţa modernă şi confortul de zi cu zi au un preţ: sănătatea noastră. Specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au solicitat joi, în premieră, studii amănunţite care să demonstreze efectele substanţelor chimice utilizate la fabricarea a mii de produse fără de care greu ne-am putea imagina viaţa: de la cosmetice până la produsele pentru curăţenie sau ingredientele folosite în mâncare.

În contextul unui nou scandal alimentar românesc şi european, unde laptele cu niveluri ridicate de aflatoxină s-ar fi răspândit pe piaţă, la Digi24 specialiştii vorbesc despre pericolele care se ascund în ceea ce mâncăm. Joi, invitat în studioul ştirilor a fost consultantul în nutriţie Cristian Mărgărit.

Consumăm aflatoxină în mod curent din mai multe surse, nu este ceva extraordinar

Cristian Mărgărit: Astfel de toxine există în toate alimentele, pe tot cuprinsul globului, de la Polul Nord până la Polul Sud. În general, aflatoxina se regăseşte în arahide, nuci, seminţe, deci în produse diferite, şi ajunge în lapte prin furaje. Transferul se produce de regulă în urma procesării greşite a nutreţului (porumb, lucernă etc.), permiţând dezvoltarea ciupercii aspergillus, care produce aflatoxina. Vorbim de nişte cantităţi maxime admise în hrana animalelor şi apoi în lapte.

Când sunt depăşite aceste cantităţi, se consideră că acel produs sau aliment nu mai este bun pentru consum – respectiv pentru a furaja animalele sau pentru consumul uman.

Aici aş face o precizare. Dacă, de exemplu, dacă furaje pentru animale cu câteva miligrame într-o tonă sunt diluate cu alte furaje curate, aflatoxina va ajunge în continuare în organismul animalului. Deci acele furaje nu se vor arunca, vor fi doar diluate. Părerea mea strict personală este că şi în cazul laptelui, dacă se găseşte un lot cu şase părţi de aflatoxină pe miliard şi se amestecă cu un lot cu trei părţi pe miliard, facem o medie frumos şi îl trecem pe tot sub limită. Asta în cazul în care se face. Am făcut precizările astea pentru că noi am consumat aflatoxină şi probabil consumăm din alte surse în mod curent, nu este ceva extraordinar.

Sunt în alte zone ale lumii situaţii grave, unde se folosesc în alimentaţia oamenilor alimente contaminate (aceste arahide, porumbul) - în Africa, de obicei. Mucegaiul negru de pe porumb poate produce chiar intoxicaţii acute şi deces foarte rapid, fiind afectate sute de persoane într-o asemenea criză.

Cât lapte cu aflatoxină putem consuma fără să ne facem probleme?Important este să mâncăm divers, astfel încât să diminuăm şansele ca una dintre aceste toxine să se acumuleze sau să atingă niveluri periculoase

Cristian Mărgărit: Din păcate, nu s-au făcut publice deocamdată cantităţile şi concentraţia de aflatoxină din laptele vizat. După părerea mea, ar fi trebuit făcut public şi numele firmei respective, tot lanţul, ca să ştie lumea încotro să se uite data viitoare. Şi în paranteză: în magazin aleg produsele pe care scrie Produs în România.

Asta nu înseamnă că la noi nu poate apărea aceeaşi situaţie - este ceva general. Globalizarea are efecte negative şi pozitive.

Dar efectele nocive asupra noastră depind foarte mult de susceptibilitatea individuală. O persoană poate fi expusă la cantităţi mari fără nici un efect, există expuneri mici dar pe termen lung, sau expuneri foarte mari, acute, care pot duce într-adevăr la deces. Altfel, bineînţeles, creşte riscul de cancer hepatic, ciroză etc. Există şi efecte toxice sistemice altundeva decât în ficat, după părerea mea.

Dar, repet, există nenumărate astfel de toxine - dioxină, pesticide, acrilamida din produsele prăjite sau cafea etc... sunt astfel de scandaluri permanent, e ceva omniprezent. Important este să mâncăm divers, astfel încât să diminuăm şansele ca una dintre aceste toxine să se acumuleze sau să atingă niveluri periculoase.

Se încearcă diverse metode de diminuare a nivelului de aflatoxină, în special la arahide – pentru că acolo e pericolul cel mai mare, însă nu există deocamdată nici o dovadă clară sau o metodă pusă la punct care să demonstreze că reduce nivelul de aflatoxină.

Ce putem face însă, dacă presupunem că am fost expuşi, este să folosim protectori hepatici - clasica Silimarină de pildă. Dar repet: sunt peste tot şi este foarte foarte greu să ne ferim.

Şi totuşi, ce mâncăm?

Sfatul lui Cristian Mărgărit pentru consumatori este să aleagă produse locale, provenite din surse cât mai naturale. Dacă animalele ar consuma iarba de pe câmp, nu ar apărea aflatoxina, care provine din furajele infestate cu ciuperca aspergillus.

De asemenea, produsele ar trebui să fie de sezon, evitând astfel conservanţii, urmând mai mult ritmul naturii. „Dacă ne dorim căpşuni iarna, le mâncăm cu pesticide sau fără substanţe nutritive în ele, pentru că nu sunt crescute în condiţiile optime”, explică specialistul Cristian Mărgărit.