75 de ani de la Pogromul de la Iași | Președintele Klaus Iohannis, apel pentru deschiderea unui Muzeu al Holocaustului

„În semn de apreciere pentru înalta ţinută morală şi profesională de care au dat dovada de-a lungul vieţii, în semn de profund respect pentru cutremurătoarele suferinţe îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum şi pentru contribuţia avută la păstrarea memoriei Holocaustului, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a conferit:

Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer domnului Marcel Fişel;

Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler domnului Iancu Ţucărman și domnului Leonard Zăicescu”, se arată pe site-ul Administrației prezidențiale.

Generaţiile prezente au datoria morală de a nu uita ce s-a întâmplat şi de a comemora victimele pogromului de la Iaşi, din 28-30 iunie, întrucât memoria selectivă nu poate defini decât parţial identitatea unui popor, se arată în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis, transmis la 75 de ani de la masacrul căruia i-au căzut victime mii de evrei ieşeni, relatează News.ro.

„În numele statului român, aduc astăzi un pios omagiu tuturor celor care acum 75 de ani au fost victimele acelui pogrom şi acţiunilor xenofobe, rasiste şi antisemite din acel timp şi îi onorez pe puţinii supravieţuitori. Această mare tragedie a evreilor a fost însă şi tragedia României. De aceea, încercăm astăzi, la atâtea decenii distanţă, să cunoaştem şi să înţelegem împreună de ce, de către cine şi mai ales cum a fost posibilă o crimă de asemenea proporţii în mijlocul lumii civilizate, în capitala Moldovei”, a transmis Klaus Iohannis prin intermediul consilierului prezidenţial Andrei Muraru în cadrul evenimentelor comemorative organizate la Iaşi.

Preşedintele aminteşte că vina pentru atrocităţile comise o poartă nu doar autorităţile statului, ci şi oameni simpli care au încurajat şi au participat la uciderea evreilor din Iaşi.

„Unii dintre cei ucişi fuseseră decoraţi în Primul Război Mondial pentru eroismul lor în slujba României. La asasinarea acestor oameni au participat autorităţile statului român, împreună cu unităţi germane, dar au existat părtaşi şi dintre oamenii simpli, vecini, cunoştinţe de ani de zile care au devenit complici la crimă ori chiar făptaşi”, spune Klaus Iohannis.

În aceste circumstanţe, este necesar ca generaţiile prezente şi viitoare să cunoască ce s-a întâmplat pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete.

„Aceste pagini negre din trecut nu pot fi şterse pentru că o memorie selectivă nu defineşte decât parţial identitatea unui popor. Dacă am privi istoria noastră recentă doar ca o sumă de acte curajoase şi onorabile, am avea o imagine transfigurată despre noi înşine. Acesta este motivul pentru care generaţiilor prezente le revine datoria morală de a nu uita ce s-a întâmplat şi de a comemora victimele din timpul masacrului din vara lui 1941.

Tinerii de astăzi au avut şansa să nu trăiască asemenea clipe dezonorante pentru naţiunea română. Pentru ei, dar şi pentru generaţiile următoare, depunem toate eforturile pentru a conştientiza şi asuma acest trecut sumbru şi, mai presus de orice, pentru a trage învăţămintele necesare astfel încât valorile universale şi ideea de toleranţă să fie respectate fără şovăire”, crede preşedintele Iohannis. 

Șeful statului a precizat că susţine în continuare deschiderea în România a unui Muzeu al Holocaustului care să păstreze vie amintirea celor care au fost ucişi în anii '40.

„Schimbarea mentalităţilor privind Holocaustul nu se poate face fără o educaţie trainică şi fără o solidă platformă de dezbateri cu privire la tragicele evenimente ale secolului XX. Dacă vom reuşi însă să ne definim în următorii ani, aşa cum ne-am propus, într-un model regional de cercetare şi păstrare a memoriei Holocaustului, vom arăta nu doar că ne-am însuşit lecţiile trecutului, dar că am făcut din această asumare un exemplu de bună practică”, conchide șeful statului.