În 1944, în ghetoul din Cluj erau închişi 18.000 de evrei.
Nu a fost nevoie de mai mult de șase transporturi pentru ca evreii aflați în ghetoul din Cluj să fie trimiși în lagărele de la Auschwitz. În 25 mai 1944 a plecat primul marfar cu evrei de la Cluj. Până în 6 iunie, autoritățile reușiseră să trimită la Auschwitz toți evreii din ghetou.
Iohanan este fiul unuia dintre supravieţuitorii regimului de exterminare de la Auschwitz. Are de la tatăl său jurnalul în care bărbatul scria ce vedea şi ce-i povesteau alţii.
„Cel mai mult m-a impresionat episodul cu copiii. Era o poartă de fotbal, sub poartă era o scândură, iar copiii care nu ajungeau la scândură pentru că nu aveau înălţimea suficient de mare să lucreze erau trimiși în camerele de gazare în mod automat”, spune Iohanan Vass.
Clujul era atunci un centru al culturii evreieşti.
Şcolile evreieşti de la acea vreme din Cluj nu au scăpat de furia trupelor germane. Potrivit mărturiilor, peste 500 de persoane, elevi şi profesori deopotrivă, au fost deportate la Auschwitz. Astăzi, o singură persoană mai este în viaţă.
Josef Weiss trăieşte în Israel. Numele său a fost trecut greşit pe listele de deportare şi a fost lăsat liber. A supravieţuit ascuns în beciul unei case.
„Am fost mai mult decât norocos. Când am ajuns la porţile ghetoului, acolo unde se aflau ofiţerul SS şi jandarmul maghiar, nu mă aflam pe listă, aşa că au refuzat să ma ia. În mai puţin de un minut am fost afară, liber, nu ştiu cum. Eram un copil. Acesta este motivul pentru care astăzi sunt aici. Aveam 9 ani. Copiii de 9 ani erau duşi direct la gazare”, spune el.
În 1930, după recensământul de la acea vreme, în România trăiau peste 750.000 de evrei. La sfârşitul anului 2002, oficial, mai erau puţin peste 6.000 de evrei în România.