Patru miliarde de euro ar fi necesari numai pentru astuparea gropilor din drumuri. „Bugetul total al CNADNR-ului de gropi este de 250 de milioane din rovinietă, din care trebuie scăzute creditele care se ridică la 70 de milioane de euro şi mai adăugăm câteva zeci de milioane pe care le mai dă bugetul de stat. Deci în total nu depăşim 230-240 de milioane de euro pentru gropi”, a spus ministrul Dan Șova.
De alte 30 de miliarde de euro ar fi nevoie pentru a da drumul lucrărilor la proiectele deja contractate. „Dar, după cum vedeţi, bugetul total este de un miliard şi jumătate de euro”, a subliniat Dan Șova.
Cu aceşti bani, Compania de Drumuri poate asfalta cel mult 300 de kilometri de şosea de mare viteză. Bani nu se găsesc nici pentru calea ferată. 8000 de kilometri de şină au nevoie urgentă de reparaţii, însă din bugetul de anul viitor abia dacă se pot repara 300. Aşa că trenurile noastre vor merge în continuare cu viteza melcului, exasperându-i pe exportatorii de automobile, de exemplu.
Cu investiţii de cel puţin 32 de miliarde de euro în infrastructură, România s-ar putea apropia de statele vestice.
„România este mult rămasă în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii. Necesarul de investiţii în această privinţă este extrem de mare, depăşeşte cu mult posibilităţile bugetului nostru. Trebuie să ne bazăm şi pe fondurile europene. Sunt câteva miliarde de euro care sunt disponibile pentru dezvoltarea infrastructurii”, a explicat Aurelian Dochia, analist financiar.
Am putea lua lecţii de la germani, care deşi au peste 12.000 de kilometri de autostrăzi şi trenuri care circulă şi cu 330 de kilometri la oră, pun pe hârtie noi proiecte. 7 miliarde de euro vor să investească în fiecare an în drumuri şi căi ferate.