200 din cele 204 străzi administrate de Primăria Capitalei sunt pline de gropi

Reprezentanții sectorului 3 au declarat că au primit sute de plângeri din partea șoferilor nemulțumiți de gropile formate pe Bulevardul Liviu Rebreanu.

Aici lucrările de modernizare au început în luna mai a anului 2011 și va fi terminat cel mai devreme în noiembrie 2013.

Pe Bulevardul Pantelimon, majoritatea gropilor au zece centimetri adâncime.

Primăria Capitalei a încheiat contracte cu firme care urmează să se ocupe de reabilitarea străzilor în valoare de 350 de milioane de euro și un contract de opt milioane de euro cu o agenție de monitorizare a gropilor.

Astfel, din cele 204 de străzi care se află în administrația Primăriei Capitalei, pe 200 dintre ele s-au găsit zone cu foarte multe gropi.

Puțini bani, soluții pe măsură: din mai multe gropi mici – una mai mare

Sute de străzi din toată ţara arată acum ca după bombardament. Pentru că primăriile nu au bani pentru asfaltări, au găsit soluţii pe termen scurt. Astfel, dacă autorităţile din Timişoara şi Reşiţa au ales să peticească cele peste 100 de străzi pline de gropi, la Iaşi a fost aleasă decopertarea tuturor zonelor cu asfaltul stricat. O soluţie originală, dar nu neapărat bună, spun şoferii.

La Timișoara, unul dintre cele mai mari bulevarde din oraş, arată, după fiecare ninsoare, ca după război. Drumul a fost reabilitat acum patru ani, cu opt milioane de euro, dar lucrările au lăsat de dorit. Cel puțin o dată pe an muncitorii peticesc sutele de gropi care se formează în asfalt.

Garanția a expirat și orice intervenție trebuie plătită din bugetul primăriei, prea mic pentru astfel de cheltuieli, spun edilii.

Aceleași reparații de mântuială se fac și la Reșița.

„Plombarea se face cu mixtură asfaltică la rece, ceea ce necesită atât suprafața uscată a gropilor, cât și o temperatură de cel putin cinci grade Celsius”, a explicat Ildiko Szendrei, purtătorul de cuvânt al Primăriei Reşiţa.

Mixtura asfaltică la rece a fost cumpărată cu 1.200 de lei pe tonă, în condiţiile în care asflatul care se poate turna în zilele călduroase nu costă mai mult de 400 de lei tona.

Nici în estul ţării situaţia nu este tocmai roz. La Iași, autorităţile au găsit o altă soluţie. Întrucât factura pentru plombarea gropilor e prea mare, muncitorii au primit ordin să decoperteze porţiuni mari din asfalt, aşa că din mai multe gropi mici au făcut una mare.

„Am scos frezele pentru a încerca, acolo unde gropile sunt foarte dese, una lângă alta, să nu mai facem plombă lângă plombă, decapăm. Măcar rămâne o zonă decapată, nu calci din groapa în groapă”, a afirmat Mihai Chrica, viceprimarul municipiului Iaşi.

Până vor începe lucrările de rabilitare, finanţate din bani europeni, ar putea să treacă chiar şi un an.