Unde ne dăm copiii la școală?
Elevi mai puţini stresaţi, fără teme pentru acasă şi o altă filosofie de predare. Aşa arată sistemele educaţionale alternative. Cei care nu vor să-şi educe copiii în mod tradiţional pot opta pentru sisteme precum Waldorf, Montessori sau cel finlandez. Acestea sunt numai câteva din altenativele la sistemul de stat. Toate aceste variante sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, iar diplomele eliberate după absolvirea cursurilor sunt recunoscute de statul român.
Copiii care învaţă în sistemul Waldorf încep cu dans şi cântec de înviorare. Cursurile sunt grupate în câte două ore, iar materiile se sunt predate transdisciplinar. Învaţă o lecţie sub altă formă la geografie, matematică sau limba română.
Răzvan Ropoteanu, învăţător: În primul rând, noi avem un curs de bază care ţine un pic mai mult, sunt de fapt două ore unite, dacă ar fi să le luăm din tradiţional. Şi în aceste ore reunite se face o epocă, de exemplu epoca de limbă română sau epoca de matematică sau mai târziu epoca de fizică sau epoca de geografie etc. Şi în această epocă se încearcă a se ajunge la toate părţile unui copil, nu numai partea asta cognitivă în care profesorul dă mare înţelepciune, iar copilul o primeşte, ci se experimentează.
Copiii care participă la cursuri sunt în aparenţă într-o continuă joacă. Însă, din punct de vedere pedagogic, metoda îi ajută să reţină mai uşor lecţiile.
În sistemul Waldorf, materiile cu caracter cognitiv sunt studiate în prima parte a zilei. Asta înseamnă că între orele 8 și 10, elevii fac ore de română, matematică, fizică, chimie, geografie, istorie sau biologie. Cursurile artistice și practice sunt predate în a doua parte.
Daniela Lina, director la Scoala Gimnaziala Waldorf: În general, clasele mici nu prea au teme. Temele se dau astfel încât să fie proporţionale cu ceea ce poate să facă copilul singur la o anumită vârstă şi sunt direcţionate în special spre a crea copilului nişte abilităţi de lucru individual, nu pentru a-l testa pe părinte dacă reuşeşte să facă acasă tema copilului.
În total, peste 3.700 de elevi din România învaţă în sistemul privat Waldorf . Costul unui an de studiu este de 4.200 euro.
Un alt sistem din ce în ce mai căutat de părinţi este Montessori.
În sistemul Montessori, programul este de cel puțin trei ore de activitate pe zi. Copiii sunt în centrul educaţiei şi se ţine cont de interesele lor. Se învață prin experiență, iar elevii au libertate de mişcare în timpul orelor.
Ana Maria Brezniceanu, directoare: Este adevărat că în clasele Montessori lucrează copii de 3 vârste diferite, în aceeaşi clasă şi se ajută unii pe alţii, dar asta permite că fiecare să poată să înainteze în ritmul lui şi să coopereze unii cu alţii şi să nu se compare, şi nu există competiţie, ţinem la acest lucru şi în permanenţă copiii se ajută unii pe alţii.
Astfel. spun profesorii, copiii invaţă să-și poarte singuri de grijă şi, în acelaşi timp, să aibă grijă unii de ceilalți. Rezultatul este că ei devin capabili să se descurce în cele mai variate situații, capătă încredere în ei și, lucrul cel mai important, ajuns să își dea seama ce le place şi ce vor să facă.
Ana Maria Brezniceanu: Rolul profesorului în Montessori nu este acela de a preda o materie pe care el o deţine şi ceilalti sunt nişte neştiutori, nu, este de a facilita lucrul copilului cu materialele astfel încât copilul să ajungă la rezultat, să fie mândru de rezultat, să-l bucure acel rezultat şi de aceea e o mare artă să dai un pas în spate ca profesor şi să te abţii să nu spui mai mult decât trebuie şi să fii doar un facilitator.
Aproape 2.000 copii merg acum la şcoli Montessori. Un an de stiudiu costă aproximativ 2.000 de lei.
Sistemul finlandez funcţionează de 5 ani în România. Prima şcoală deschisă la Bucureşti are 480 de elevi.
O lecţie se desfăşoară cu maximum 18 elevi.
Alina Cârjan, director la Scoala Romano- Finlandeză: Un profesor are dreptul şi are voie să apeleze la orice mijloace pentru a transmite bine informaţia. Dacă aceste mijloace înseamnă că ora să fie într-un mediu neconvenţional, adică afară spre exemplu, poate să o facă. Dacă acest lucru presupune materiale convenţionale adică să spun „făină” pentru a exersa scrierea literelor înainte de a le scrie pe caiet cu cerneală sau în nisip sau a folosi lucrul real pentru a lucra cu banii de exemplu.
În sistemul finlandez un an de studiu la ciclul primar costă 14.000 de lei, iar la gimnaziu, 15.000 lei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
