Profesoara Cristina Tunegaru este de părere că introducerea testelor grilă la Evaluarea Națională 2019 și Bacalaureat 2019 va avea drept consecință o evaluare slabă a elevilor, întrucât exercițiile sunt prost concepute. Profesoara a criticat Ministerul Educației pentru graba cu care a introdus această idee, în condițiile în care suntem aproape la jumătatea anului școlar, iar astfel de modificări făcute de pe o zi pe alta pot avea o influență negativă asupra copiilor.
- Ce efecte vor avea aceste teste grilă?
Cristina Tunegaru, profesoară: „Ar fi o schimbare cel puțin nefericită în acest moment, nu pentru că testele grilă ar avea o problemă în sine, ci pentru că variantele primite ca model arată că sunt teste grilă foarte prost concepute. Cel puțin la Evaluare Națională, verifică niște competențe foarte complexe și copilul fie primește punctajul, dacă alege varianta corectă, fie nu primește niciun punctaj. Nu putem acorda punctaje intermediare și notele vor fi foarte polarizate. Vom avea note bune și foarte proaste.
Copiii muncesc foarte mult ca să înțeleagă anumite concepte de gramatică, de vocabular și nu vor reuși să aleagă varianta corectă dacă nu sunt foarte buni. Ori ești olimpic și primești punctajul, ori nu primești și ai pierdut. Nu e deloc în favoarea copiilor și nu îi ajută deloc.
Ce înțeleg din situația asta e că ministerul vrea să se asigure că Evaluarea Națională și Bacalaureatul sunt obiective, că și corectarea se realizează obiectiv, dar această obiectivitate nu se obține cu teste grilă, ci mai degrabă învățându-i pe profesori cum să corecteze și oferindu-le standarde de corectare corecte, valabile pentru toată țara.”
- Gradul de subiectivitate nu constă în evaluarea unui text?
Cristina Tunegaru, profesoară: „E adevărat, e și acolo un element de subiectivitate, dar mai e și un text la prima vedere. Dacă vă uitați pe variantele propuse, textul la prima vedere e verificat doar prin cerințe de tip grilă. Avem o poezie a cărei interpretare e verificată prin teste grilă. Corectorul acolo își dă seama dacă absolventul gândește, vede care sunt raționamentele lui, cum își pune competențele la lucru, ca să dovedească faptul că înțelege un text.
O întreagă bâlbâială a ministerului, muncă pe genunchi și o totală incompetență și o neînțelegere a felului în care funcționează politicile publice. Nu mai poți, în 2018, în România, să propui decizii dictatorial de la vârf și să te aștepți ca profesorii să tremure și părinții să accepte aceste decizii.”
- Vă explicați graba?
Cristina Tunegaru, profesoară: „Cred că graba vine din ce spuneam, dorința ministerului de a scăpa de diferențele dintre prima notă la corectare și diferențele de la contestație. Vor să scape prin teste grilă, mărind obiectivitatea.”
- Se va renunța la acest model sau e doar o întâlnire de fațadă?
Cristina Tunegaru, profesoară: „Eu cred că din toată această desfășurare din ultimele zile, Ministerul Educației a învățat că trebuie să implice părinții, copiii și profesorii în luarea unor decizii care îi afectează direct, pentru că e vorba de teste naționale care decid viitorul copiilor. Nu putem schimba din pix de la o zi la alta. Dacă se va merge pe varianta propusă acum, se va crea un precedent. Înseamnă că până la sfârșitul anului ne așteptăm la încă două modificări, poate ne așteptăm la o modificare cu o săptămână înainte de examene. Nu se poate accepta ceva de acest tip.”
- Dacă subiectele ar fi mai bine făcute, ar fi o variantă bună?
Cristina Tunegaru, profesoară: „Ar putea fi o variantă bună într-un anumit procent, și aici mă refer la Limba Română. Trebuie să văd ce scrie copilul, nu pot să îi dau o notă doar pe testul grilă. Dar poate fi utilizat la testările naționale, dacă e conceput corect.”