O metodă revoluționară de predare în școli, acum și în România
Dacă în Statele Unite ale Americii tehnologia și jocurile video sunt prezente de zece ani în educația elevilor, în țara noastră doar câtiva profesori cu viziune au avut curajul să aplice la orele de curs regulile și principiile din jocurile video. Unul dintre ei este Adriana Șurcă, o învățătoare din Târgu Jiu.
În cadrul unui proiect sprijinit de Comisia Europeană, pentru dezvoltarea școlilor, Adriana Șurcă a participat la cursul „Game-Based learning and Gamification” organizat în Spania. Apoi a aplicat educaţia prin joc cu elevii ei, de la clasa pregătitoare.
Metoda gamification a apărut din nevoia unei schimbări și a unei conectări mai rapide cu elevii, de care școala românească are nevoie. Dar, în țara noastră, numeri pe degete profesorii îndrăzneți care au adoptat acest sistem și care poate revoluționa învătământul, spun ei!
„Gamification are foarte mare legătură cu jocurile și noi le jucăm de când lumea și pământul. Noi nu putem face activități fără să ne jucăm cu copiii”, spune Adriana Șurcă, învățătoare.
Gamificarea a intrat în vocabularul nostru odată cu industria jocurilor video, în secolul trecut. Astăzi se încearcă introducerea ei în educație. Dar gamificarea nu este o invenție a secolului 21. Este veche de când lumea.
„Gamificarea precede specia umană. Până și animalele, dacă te uiți la un prădător cum își învață puiul să vâneze, foloseste sisteme de gamificare, primitive, ce-i drept! Părinții noștri, bunicii, au folosit sisteme de gamificare să-și educe copiii! Lingurița transformată în avion, tot sistem de gamification e!”, spune Claudiu Gedo, gamification expert.
Răzvan Rughiniș, profesor Universitatea Politehnica București: Această perspectivă de joacă în procesul de învățare nu este un lucru nou. Ce s-a schimbat e nivelul de aștepătari al elevilor. Motivul e nivelul de creativitate mare al generațiilor noi care freușesc să fie expuse unui nivel de informații mult mai mare.
Adriana Șurcă, profesor școala primară Sfântul Nicolae,Tg. Jiu: Partea de jocuri video îi atrage foarte tare. Este generația care a crescut stimulată de așa ceva. Au pus mâna pe un telefon mobil de mici și asta e viața lor. Ei așa se formează și aici părinții au avut o mare contribuție la ce au utiliza înainte de a veni la școală și noi canalizăm preocupările lor spre ceva educativ.
Claudiu Gedo, gamification expert: S-au născut într-o era digitală. Ei învață să umble pe tablete și telefoane mobile înainte să învețe să meargă, deci sunt într-un mediu familiar și acesta e motivul pentru care un sistem de gamificare prinde atât de bine la generația actuală.
Cum se aplică, concret, gamificarea? Elevii sunt recompensați cu puncte, diplome sau medalii în funcție de activități și timpului investit în finalizarea proiectelor, așa cum se întâmplă în toate jocurile video. Mai multe puncte aduc avantaje la teză sau lucrarea de control când elevul poate alege între două subiecte.
Claudiu Gedo, gamification expert: Sistemul actual pleacă de la premisa că elevul știe foarte bine și pentru fiecare greșeală e descalificat, dar e demoralizant. Gamificarea e altfel. Propune un sistem care pornește de la nota minimă și dacă depune ceva efort, în timp, poate ajunge la nota maximă. Acest sistem nu demoralizează și nu stresează un elev ca în sistemul actual.
Adriana Șurcă, profesor școala primară Sfântul Nicolae,Tg. Jiu: E mai ușor să-i înveți cum să învețe, că își dezvoltă propria strategie să ajungă la un rezultat.
„La început mi s-a părut mult, că și la școală vrea la calculator. Dar, ei în timp ce se joacă au altă motivație. Și am văzut și motivația de a se purta acasa altfel. Noi, ca părinți, îi dăm puncte dacă duce gunoiul, dacă își face tema”, spune o mamă.
Claudiu Gedo, gamification expert: Gamificarea funcționează bine pe două direcții - îmbunătățește performanțele și schimbă comportamente negative. Se poate aplică în sensul în care avem copii buni și vrem să devină și mai buni, fie avem copii-problemă cărora vrem să le arătăm calea cea bună!
Răzvan Rughiniș, profesor Universitatea Politehnica București: Rezultatul adăugării elementelor de joacă în procesul învățării este spectaculos. În general rezervele nu sunt în obținerea unui rezultat rapid, cât în sustemabilitatea procesului. O diplomă tipărită de pe net aduce elevului validarea în viitor și motivația să se implice.
O altă provocare, pentru profesori este legată de investițiile în clase speciale, în care se poate învăța după metoda gamification.
Adriana Șurcă, profesor școala primară Sfântul Nicolae,Tg. Jiu: Multe din lucrurile care țin de gamification înseamnă tehnologie. Din păcate, din 2008 nu mai putem lua nimic din bani publici și asta a aruncat școala de la noi cu 20 de ani în urmă. Sunt două clase în școală cu videoproiector și laptop, dar este efortul părinților.
Dacă în România gamificarea este la început, în şcolile din Statele Unite ale Americii elevii joacă la ore Minecraft!
Răzvan Rughiniș, profesor Universitatea Politehnica București: Tot ce înseamnă Asia, Singapore au introdus gamificarea de la învățământul primar la facultăți. La noi, neîncrederea părinților și a profesorilor față de tot ce înseamnă timp petrecut în atmosfera de joc face adoptarea elementelor de gamificare mult mai dificilă.
Claudiu Gedo, gamification expert: În România suntem la momentul în care s-a trezit curiozitatea pionierilor. Oamenii deschiși către risc evaluează acest sistem să vadă dacă e sustenabil pentru implementare.
Răzvan Rughiniș, profesor Universitatea Politehnica București: Încă suntem departe de un impact pe scară națională.
Claudiu Gedo, gamification expert: România si Europa de est adoptă tehnologii noi cu șase, opt ani întârziere față de SUA. Pevăd că va dura zece ani până va avea impact și în România.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
