Născuți după anul 2000. Despre contradicțiile noii generații
Copiii din România sunt cei mai fericiţi din lume, arată un studiu recent. Asta în ciuda faptului că puţini copii deschid o carte, fac mişcare sau mănâncă sănătos. Ştiu în schimb cel puţin o limba străină şi sunt programatori excelenţi.
Alexandru: „Am un prieten care mănâncă foarte mult (…) şi el nu prea face sport (…) când îi zic, băi, mai slăbeşte, că te umpli, zice, haide frate, o dată avem şi noi copilăria asta!”
Alexandru este unul dintre cei aproximativ patru milioane de copii în România. Ştie că în secolul vitezei, tentaţiile sunt uriaşe, de la fast-food, până la felul în care îţi petreci timpul liber. Ţară noastră este una a paradoxurilor. 225.000 dintre copii se culcă flamanzi, dar opt din zece puşti au conturi pe reţelele de socializare. Patru din zece elevi sunt analfabeţi funcţional, în timp ce 90% dintre ei cunosc cel puţin o limba străină.
Nicolae Manolescu, critic literar: „Există o accelerare. Noi la 40 de ani abia ieşeam dintr-o adolescenţă dificilă, să zicem aşa. Nu, ei la 40 de ani sunt manageri.”
Copiii din România sunt printre cei mai pricepuţi programatori din lume. La trei ani folosesc gadgeturile mai bine decât mulţi dintre adulţi. Există însă un preţ, pe care pustii îl plătesc.
Angelina: “Aveam un grup pe WhatsApp şi stătea toată ziua, nu mai mâncăm, nu mai făceam nimic. Eram obosită toată ziua. De aceea mi-au fost afectaţi ochii şi port ochelari.”
Despre copiii ca Angelina, medicii spun că trebuie supravegheaţi şi îndrumaţi de cei din jur.
Iulia Manole, reprezentant ONG: “Sunt destul de sedentari, stau în şezut între 8 şi 11 ore, nu beau suficientă apă. Dacă îi întrebăm cu ce lichide se hidratează, din păcate răspunsul nu este apă, ci băuturile carbogazoase sau îndulcite artificial. Ştiu aşa în mare cam ce mâncare este nesănătoasă şi aici vorbim în special de junk food, însă dacă îi întrebăm ce vor să mănânce la prânz sau cină, printre primele răspunsuri sunt tocmai aceste mâncăruri nesănătoase, pe care noi le numim calorii goale.”
Roxana Samoilă, trainer: “O alimentaţie sănătoasă sau mai degrabă o alimentaţie defectuoasă, dezorganizată duce mai târziu la diverse boli, pentru că, din păcate, mai târziu, un procent covărşitor, al bolii lor, care nu sunt transmise dintr-o generaţie în alta pot fi cauzate de un stil de viaţă nesănătos.”
Monica Stefa, trainer: “Nu vin cu pachet de acasă. Şi la prânz sau când este pauza de masă îşi cumpără foarte multe alimente de fast food, chipsuri. Foarte multe de patiserie. Şi foarte multe dulciuri.”
Iulia Manole, reprezentant ONG: “Dacă nu avem grijă de generaţia asta în 10 ani de acum vom vedea un număr al persoanelor cu probleme de greutate mult mai mare decât cel existent.”
Psihologii atrag şi ei atenţia. Cei mai mulţi copii petrec prea mult timp în lumea virtuală şi uită să mai interacţioneze, să-şi descarce energia prin joc.
Nicolle Gheorghiu, psiholog: “Izolare, deficit de atenţie, hiperagitație...”
La tablete înainte, la citit înapoi. Doar 8% dintre elevii bucureşteni mai deschid o carte.
Nicolae Manolescu, critic literar: „Eu nu pot să citesc "Război şi pace" pe tabletă, de pildă. Dar ei pot, pentru ei e normal. Pentru ei, suportul electronic nu schimbă cu nimic faptul că se citesc cărţi.”
Nicolle Gheorghiu, psiholog: “La fel ca şi scrisul de mâna, scrisul pe calculator e diferit. Opreşte mult imaginaţia, opreşte dezvoltarea limbajului expresiv şi receptiv. Opreşte socializarea.”
O altă caracteristică a copiilor de astăzi este că dorm din ce în ce mai puţin, astfel încât organismul lor este mai mereu obosit.
Adolescenţii se plictisesc rapid şi vor să rezolve mai multe lucruri deodată. Pe ei îi interează doar prezentul.
Nicolae Manolescu, critic literar: „Majoritatea dintre ei nu acordă niciun pic de atenţie lucrurilor care s-au întâmplat înainte de naşterea lor. Că suferă de o boală pe care eu am numit-o prezenteism.”
Pentru felul diferit în care trăiesc copiii de azi, responsabili sunt în primul rând părinţii, spun psihologii.
Nicolle Gheorghiu, psiholog: “Mai mult de patru-cinci ore un copil nu poate să stea la şcoală. După aceea are nevoie să îşi relaxeze creierul, mintea. Să se joace, să alerge prin parc. Nu să stea într-un alt program de rigoare. Hai, acum masă, hai, acum... una este să stea cu mama şi bunica. Dar asta e societatea, în partea asta se duce. Timpul se micșorează şi se diminuează, iar copiii sunt lăsaţi în tot felul de centre, de surpraveghere.”
Nicolle Gheorghiu, psiholog: “Aici există şi un deficit la părinţi, că lucrează foarte mult şi foarte multe mame sunt centrate pe carieră şi oferă mult mai puţin timp copiilor, ceea ce e greşit. Cel mai important este să lucrezi pe copilul tău în primii ani de viaţă. Asta crează un copil echilibrat. Asta se vede când suntem noi părinţii bătrâni şi vrem să ne liniştim. Şi în loc să ne liniştim, apar probleme cu adultul tânăr care nu ştie să se integreze social. Are probleme de integrare, nu îşi face prieteni. Are un deficit de vorbire.”
Cum vor arată la maturitate copiii care s-au născut după anul 2015 este dificil de anticipat. Cu atât mai mult cu cât tendinţele se schimbă rapid. Şi totuşi, sunt câteva direcţii care îi pot influenţă pe viitorii adulţi.
Roxana Samoilă, trainer: “Alimentaţia, alături de sport, alături de odihnă, constituie un stil de viaţă sănătos sau nu, în funcţie de alegerea pe care o fac.”
Anca Boalcă, psiholog: “Nu cred că există un stil de viaţă sănătos. Există ceva ce se potriveşte sau nu se potriveşte. Fiecare are stilul sănătos de viaţă.”
Nicolae Manolescu, critic literar: „Aceşti copii ne vor duce către o societate foarte diferită.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
