„Fenomenul Brăila” sau cum se crește „hoțește” nota de promovare la evaluările naționale sau bacalaureat
„Fenomenul Brăila” este, spun reprezentanții unei asociații românești, o tehnică adoptată de unele școli ori de inspectoratele școlare locale, prin care se crește... „hoțește” nota de promovare la evaluările naționale sau bacalaureat. Cum se întâmplă acest lucru?
SUBIECTE şi BAREM BACALAUREAT MATEMATICĂ 2018
Abuzuri și nedreptăți pe bandă rulantă. La asta sunt supuși elevii din medii defavorizate care se afla în pragul examenelor importante: evaluarile naționale și bacalaureatul. Rezultatele unui studiu realizat de Asociația pentru Educație și Justiție Socială Human Catalyst scoate la iveală „Fenomenul Brăila", o modalitate de selecție a elevilor care „merită" să dea examenele decisive pentru viitorul lor. Decizia o iau chiar cei care ar trebui să-i ghideze. Totul pentru a da bine în statisticile ulterioare testărilor.
Laura Marin, președinte The Human Catalyst: Se fac anumite presiuni asupra elevilor care nu au șanse să ia note foarte mari sau să nu ia deloc examenul de capacitate, să nu participe la testări, pentru a nu da o medie per total școală mai slabă decât și-ar dori managementul școlii respective sau managementul școlii la nivel de inspectorat județean.
Iulian Cristache, președinte Federația Națională a Asociațiilor de Părinți: Fenomenul Brăila există.
Marian Banu, inspector: Există în școală și el a existat dintotdeauna. A nega și a nu recunoaște că acest fenomen există și că nu sunt copii sau elevi amenințați că nu vor intra în examenele națioanale înseamnă a nu avea realitatea școlii românești.
Laura Marin, președinte The Human Catalyst: Cel mai evident exemplu a apărut la Brăila, unde aveam pe locul I din țară județul Brăila la rezultate, adică după București în 2017. În același timp Brăila ieșea pe locul 1 șI la numărul de elevi neparticipanți la evaluarea națională. Un procent de 36%, aproape 40%.
Iulian Cristache, președinte Federația Națională a Asociațiilor de Părinți: Nu sunt de acord cu cifrele, care sunt înaintate acolo. Adică recunosc cifrele, dar procentul de 40% nu înseamnă obligatoriu că toți copiii sunt constrânși să nu participe la evaluarea națională sau la bacalaureat.
Marian Banu, inspector: Trebuie să vedem cauze, unde este situația. Este la nivelul copilului, la nivelul școlii, la nivelul familiei. Vă garantez că o parte din aceștia nici nu au venit la școală. O parte dintre ei merg cu părinții în străinătate și merg fără să anunțe școala.
„Fenomenul Brăila" nu are, de fapt, o reședință, ci este prezent la nivelul întregii țări.
Laura Marin, președinte The Human Catalyst: Au sunat și părinți, au sunat și profesori, au sunat și directori, au sunat chiar și inspectori. Din păcate, într-adevăr, foarte puține sesizări din acestea ajung pe masa autorităților, pentru că oamenii au avut un istoric negativ cu privire la acest tip de întâmplări în trecut. Mi-au povestit doamne chiar din Brăila, din Buzău, din Ardeal au fost câteva persoane, care mi-au povestit la câte presiuni sunt supuse și cadrele didactice, și părinții, atunci când vor să sesizeze o astfel de situație.
Marian Banu, inspector: Am mai primit telefoane. Au fost elemente si note date nemeritat. În momentul în care părintii ne au informat am luat legătura cu conducerea școlii și lucrurile au intrat pe un făgaș normal. Ar fi bine ca această situație și aceste aspecte să fie prezentate și cunoscute la nivelul întregii țări. De ce să spun, vă garantez că nu sunt unice aceste exemple. Voi apăra întotdeauna școala și profesorii, dar nu pot nega faptul că aceste lucruri se mai întâmplă încă în anumite unități de învățământ.
Potrivit declarației oficiale a Ministerului Educației, până în prezent nu a fost raportat niciun caz de abuz. Insa Inspectoratul Școlar București recunoaște existența fenomenului, dar nu poate lua măsuri fără sesizările părinților elevilor neîndreptățiți.
Laura Marin, președinte The Human Catalyst: Era 14 mai când am trimis petiția semnată de 100 organizații, rețele și coaliții la ministerul educației, nu doar că am sesizat fenomenul, dar am și dat o listă de recomandări. Din păcate nu s-au întâmplat foarte multe din recomandările noastre, așa că impactul o să-l vedem în cifrele de anul ăsta acuma toată lumea știe ce înseamnă fenomenul Brăila, ce măsuri a luat ministerul pentru a preîntâmina să se întâmple și anul ăsta la fel ca în alți ani.
Marian Banu, inspector: Vă spun foarte sincer, să ne gândim la faptul că lucrurile acestea, dacă se repetă, și sunt în afara normalității, ele pot fi înregistrate. În momentul în care o asemenea înregistrare video, audio, sau orice document clar, orice element clar, că demnitatea copilului și personalitatea copilului sau elevului a fost afectată sau au fost afectate, atunci noi vom lua măsurile care se impun.
Elevii care nu participă la Evaluarea Națională își pot continua studiile liceale și profesionale în limita locurilor disponibile, conform metodologiei de admitere. Cu toate acestea, șansele copiilor la un viitor normal se împuținează.
Marian Banu, inspector: Trebuie văzut cu atenție de psihologi, pedagogi, se leagă clar de violența psihică, este foarte clar, se leagă clar de fenomenul de bullying, și nu puteam face granițe între aceste aspecte. Copilul este principal în procesul de educație și trebuie să îi respectăm drepturile.
Iulian Cristache, președinte Federația Națională a Asociațiilor de Părinți: Nici nu vreau să mă gândesc la așa ceva, că există așa ceva. Și rog părinții care au cunoștință de așa ceva să mă înștiințeze. Putem vorbi de o faptă penală. Îi iei dreptul copilului la educație, care este stipulat în legea educației nr. 1. Este un drept la educație. Nu este corect să faci așa. Plus că el poate rămâne afectat pe o perioadă îndelungată.
Laura Marin, președinte The Human Catalyst: Crește până la 14 ani în școala respectivă, este dus de la an la an pentru ca profesorii să-și mențină catedrele, ajunge în clasa a 8-a semianalfabet, și într-a 8-a profesorii își dau seama că ăsta nu are ce căuta la evaluarea națională. Și-i spune copilului, măi, ce să te mai înscrii tu la evaluarea națională, că oricum nu ai nicio șansă și nu o să te faci tu doctor sau avocat. Tot la coada vacii o să stai. Cum pleacă în viață din acel punct acel adolescent de 13-14 ani?
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
