Educația nu învață din schimbări
Ultimii patru ani au adus multe schimbări în învăţământ. Multe, dar fără efectele scontate, spun experţii în educaţie. A fost introdusă clasa pregătitoare. Copiii din clasele primare au manuale noi, dar acestea nu vin niciodată la timp. Salariile profesorilor au crescut, dar insuficient. Bugetul educaţiei nu a trecut de 4% din PIB, deşi legea prevede alocarea a 6%. Aşa se face că România e tot la coada Europei, când vine vorba de educaţie.
Introducerea clasei pregatitoare şi a manualelor digitale se numără printre cele mai mari schimbări produse în învăţământ, în ultimele decenii. Apreciate de unii, criticate de mulţi, din cauza punerii în practică anevoiase. Manualele noi nu au ajuns niciodată la timp, în prima zi de şcoală, pe băncile şcolarilor, din cauza războaielor dintre edituri şi Ministerul Educaţiei. Nici conţinutul nu e lipsit de probleme.
„Ministerul Educației aloca foarte puțini bani pentru manuale, de aceea sunt de o calitate scăzută. Manualele digitale, să spunem, că ar fi reprezentat un progres dacă nu erau simple pdf-uri. Manualele digitale ar trebui să folosească resurse educaționale deschise”, afirmă Tincuţa Apăteanu, expert în Educaţie.
Rata de promovare la bacalaureat, în cădere liberă după introducerea camerelor video la examen, a început să-şi revină în ultimii ani.
Rata de promovare a bacalaureatului a crescut cu peste 23% în ultimii ani. De la aproape 45%, cât era în 2012, la peste 68%, în 2016. În acelaşi timp, însă, a scăzut considerabil numărul celor care se înscriu la acest examen. De la aproape 200.000, în anul 2012, la 130.000, anul acesta.
„Avem copii care au parcurs 12 ani de scoala degeaba pentru că, în ultimii ani, în jur de 40-45 de mii de elevi aflați în clasa a XII-a sau a XIII-a nu s-au înscris la bac. Rata de promovare este încă scăzuta”, adaugă Tincuţa Apăteanu, expert în Educaţie.
O măsură menită să îi încurajeze pe elevi să nu renunţe la bacalaureat a fost luată chiar în această toamnă, când Guvernul a decis să deconteze naveta pentru elevi.
„Anual, peste 35.000 de copii din România abandonează şcoala pentru că nu au bani să meargă la şcoală”, afirmă Tincuţa Apăteanu, expert în Educaţie.
Tot din această toamnă, a apărut ideea unei mese calde, la prânz, pentru elevi. O idee care se aplică deocamdată, de încercare, în doar câteva şcoli. România și-a asumat să ajungă la o rată de abandon școlar de cel mult 11%, cât este media europeană, până în 2020. Deocamdată, abandonul e dublu.
Numărul elevilor care au părăsit timpuriu şcoala a crescut constant în ultimii ani. În 2013, rata abandonului şcolar era 17%. În 2014, deja depăşea 18%, iar un an mai târziu, în 2015, a ajuns la 19%.
De la începutul actualei legislaturi, legea educației a fost modificată și completată de 23 de ori. Dacă tragem linie, însă, sistemul de învăţământ e acelaşi.
„Vorbim foarte mult de aspecte legislative, lucruri care îmbunătăţesc sistemul de învăţământ, aduc plusuri, dar nu este o formă de fond, una veritabilă pe care o aşteptăm. La firul ierbii, pentru un elev, în afară de aceste schimbări punctuale, nu putem spune că văd o diferenţă între ceea ce se întâmpla acum 20 de ani, acum 10 ani şi acum, în educaţie”, spune Horia Oniță, fostul preşedintele al Consiliului Naţional al Elevilor.
Profesorii au ieşit în strada de mai multe ori în ultimii ani, nemulţumiţi de salariile care nu ajung nici la 3 mii de lei, pentru dascălii cu zeci de ani de experienţă. Creşterile au fost cu ţârâita.
„Ultima creștere salarială, am puteam vorbi de cea mai substanțială. Creșterea salarială s-a aplicat în decembrie 2015. A fost acel 15% în contextul în care pentru salariile din sănătate s-a acordat creștere de 25%. Nu însemnă că salariul devine multumitor și atractiv pentri cei care își doresc o carieră”, spune Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
În timp ce profesorii, elevii, părinţii rămân nemulţumiţi de școala ineficientă, scandalul plagiatelor întăreşte această idee. Mai mulţi politicieni au rămas deja fără titlurile de doctor.
„Doctoratele se întâmplă la capătul unui sistem care e în intregime corupt și viciat. Părerea mea este că trebuie să începem de la început, de la grădinița, ciclu primar, gimnaziu și să le insuflăm copiilor acele valori care îi vor face mai târziu să nu fure”, precizează Tincuța Apăteanu, expert în Educaţie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
