De ce școlile profesionale nu au succes, deși asigură meserii bănoase?
Alături de legislaţia care se schimbă de la o lună la alta, una din marile probleme ale firmelor din România este lipsa forţei de muncă. În multe domenii, patronii se plâng că nu găsesc muncitori calificaţi. În construcţii, unele firme au adus lucrători din Filipine, Vietnam şi Indonezia. O soluţie a acestei crize ar putea veni din sistemul de educaţie, dacă oficialii ministerului ar reconsidera rolul şi importanţa şcolilor de meserii.
Mecanic auto, sudor, tinichigiu, croitor, bucătar sau cosmetician. Doar câteva dintre meseriile care, în ultimii ani, sunt din ce în ce mai căutate pe piaţa muncii.
Şi totuşi, România duce lipsă de meseriaşi calificaţi.
O problemă care a început în 2009-2010, când locurile din şcolile de arte şi meserii au fost desfiinţate. Ministrul Educaţiei era şi atunci Ecaterina Andronescu. Aşa am ajuns ca în 2011 să avem înscrişi în învăţământul profesional doar 10 mii de elevi.
Şi chiar dacă au fost reînfiinţate în 2012, şcolile profesionale nu produc nici astăzi atât de mulţi meseriaşi cât cere piaţa muncii.
Din datele Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă rezultă că din cele 28 de mii de locuri de muncă disponibile la nivel naţional, 16 mii sunt pentru absolvenţii de liceu şi şcoli profesionale.
Marian Staş - expert în educaţie: Atunci când spun că meseria e brăţara de aur are mai puţină relevanţă dacă mă refer la zidărie, sudură sau inteligenţă artificială. A practica o meserie este cât de poate de onorabil.
„Mi-a plăcut să am bănuțul meu”
Bucureşti. Colegiul Tehnic UCECOM "Spiru Haret". Atelierul de mecanică:
Încearcă să-l prinzi câteva filete. Să nu strângi de tot, ca să te ajute când dai la crichet. Câteva filete dă-i. Vezi să nu bagi şurubul strâmb. Să-ţi intre uşor. Aici cumva ai strâns şurubul ăsta de jos mai mult? Nu. E ok. Nu-l mai slăbi, că s-ar putea să se desfacă.
Câţiva tineri aflaţi la început de drum învaţă să devină mecanici auto. Sergiu este abia în primul an de şcoală. Cu o pasiune pe care o are de mic pentru maşini şi un exemplu în familie, tatăl său, a ales şcoala profesională ca să devină mecanic.
Sergiu Ion - elev: „Avem un garaj acasă. Am început acolo prin scule, cu mâini murdare. Nu este o ruşine, este o pasiune de mic copil şi chiar îmi place să fac asta. Am propria mea maşină la care umblu şi fac la ea şi tot felul de motoare. Până la urmă nu o să câştig bani pe degeaba, este munca mea şi asta îmi place să fac. Nu aş face altceva”.
Sergiu lucrează deja part-time într-un service şi ştie că după ce va termina profesionala are un loc de muncă asigurat.
Sergiu Ion - elev: „Sunt independent oarecum. Nu mi-a plăcut niciodată să stau să-i spun mamei să îmi dea o sumă de... Mi-a plăcut să am bănuţul meu”.
Sergiu şi colegii săi sunt îndrumaţi de un fost elev al colegiului. Albert a absolvit în urmă cu 12 ani. Are propriul lui service, dar lucrează part-time şi la şcoală, unde îi iniţiază pe cei tineri în tainele meseriei:
Ai strâns-o şi sus şi jos? Da. Deci ai apropiat bucşile de bara stabilizatoare. Vedeţi că aici aveţi un ghidaj. Dă lampa. El stă perfect pe ghidajul ăsta da? Acum trebuie să pun bieletele. Încercaţi să puneţi bieletele.
Albert Zimnealoi - maistru mecanică auto: Profesionala te ajută şi te dezvoltă să faci ceva de care avem nevoie. Mecanici, pe şantier, constructori, fel de fel de meserii pe care nu prea se mai pune amprenta.
Cum se așază o masă ca la carte
Tot la Colegiul UCECOM am găsit o cantină plină cu tineri, viitori bucătari şi ospătari.
- Treaba unui ospătar nu este doar de a veni şi a servi clientul. Trebuie să aranjeze şi masa.
- Pentru ce ne pregătim acum?
- Acum ne pregătim pentru aranjarea unui mic dejun simplu.
- Furculiţa în partea stângă, cuţitul în partea dreaptă.
- Asta cum se numeşte?
- Plesmet. Sau în termeni simpli: suport pentru farfurie.
- Te rog.
- După aceea se aşează paharul...
- De ce mai avem nevoie pentru mic dejun? Dacă bem ceva?
- Ceaşcă pentru ceai.
Doi din trei elevi de la colegiul UCECOM reuşesc, potrivit conducerii liceului, să se angajeze imediat după ce obţin calificarea.
Constantin Negru - maistru instructor: „Ca şi în celelalte meserii îţi trebuie o învăţare prealabilă. Asta încercăm noi să facem la şcaolă, să-i învăţăm să facă tot ceea ce clientul va cere mai târziu. Mulţi dintre ei poate ajung şefi de sală, de restaurant. Pentru asta trebuie foarte multă pregătire şi multă dragoste ca să faci totul cu plăcere. Toţi patronii de mari restaurante încearcă să facă o selecţie cât mai riguroasă. Noi încercăm să le dăm tot ce trebuie. Şi cunoştinţe teoretice, şi cunoştinţe practice”.
Iulia Ivan - elevă: „Primul an am fost bucătar şi nu prea... Şi anul acesta am zis că vreau să încerc şi partea aceasta. Prima dată a fost groaznic. Nu ştiam nimic. Mă panicasem, eram emoţionată. Mi se pare o meserie foarte grea, dar dacă îţi place ceea ce faci o faci cu drag”.
Școala de la țară căutată mai abitir decât cele de renume de la oraș
Mergem în nordul ţării. Mai exact, în judeţul Botoşani. Liceului Tehnologic din Şendriceni, o şcoală care a ajuns să fie mai căutată decât multe şcoli de renume de la oraş. Liceul oferă calificare în cele mai căutate meserii din ţară şi din străinătate: mecanic, ospătar, brutar sau tâmplar. 800 de copii sunt şcoliţi la „fabrica de muncitori”. 800 de locuri la mare cautare. Anul trecut pentru ele s-au înscris 1.200 de tineri.
Dumitru Dohotariu, director Liceul Tehnologic Șendriceni: „Am fost în situația de a organiza probe suplimentare pentru departajare pentru că am avut mai multe solicitări decât numărul de locuri”.
În atelierul de mecanică, elevii învaţă cum să dezmembreze, dar şi cum să asambleze utilaje agricole.
Adrian Ivașcu, elev:„ Este o meserie foarte frumoasă, este căutată și bănoasă, sunt foarte multe utilaje, dar nu sunt mecanici”.
Greșeala părinților
Şi totuşi, România duce în continuare lipsă de meseriaşi. Cele 40 de mii de locuri scoase la concurs anul trecut în şcolile profesionale nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoia de specialişti din piaţă.
În plus, deşi fiecare dintre noi are nevoie - măcar o dată în viaţă - de ajutorul unui meseriaş, destui români nu văd în continuare cu ochi buni şcolile de meserii.
Marian Staş - expert în educaţie: Faianţar, tapiţer, bucătar, astea fac partea din categoria meserie brăţara de aur care în multe situaţii din mentalul colectiv sunt lovite de perete de complexul de inferioritate. Dacă nu-l agăţ de o diplomă sau nu-l fac absolvent de facultate se surpă pământul!
Şi totuşi, unii părinţii îşi obligă copiii să ajungă la licee teoretice, să dea Bacalaureatul şi să intre la o facultate, deşi tinerii nu se simt pregătiţi pentru această opţiune.
Marian Staş - expert în educaţie: „Dragi copii, mergeţi în drumul vostru şi faceţi ce aveţi de făcut. Faceţi-vă meseriile, spuneţi-le părinţilor că-i iubiţi, dar mergeţi şi împliniţi-vă visul vostru, nu visul lui mami şi al lui tati!”
Tata voia să fac Medicină. Eu mi-am urmat visul: hair-stilist
Asta a făcut şi Gabriel. În ciuda presiunii venite din partea părinţilor s-a înscris la o şcoală profesională şi urmat cursuri de estetică. Acum, lucrează ca hair-stilist într-un salon renumit in Capitală.
Gabriel Biţă - absolvent şcoală profesională: „Tata voia să fac medicină. Eu m-am opus total. Am fost destul de mult criticat de prieteni, familie, dar mi-am urmat visul. Am fost atât de pasionat, încât am devenit ucenicul fostei mele profesoare chiar după cinci luni de şcoală. Am absolvit şcoala în august 2018, iar de atunci sunt angajat oficial”.
România a ajuns să aibă 5.000 de absolvenţi de şcoli profesionale pe an, de 20 de ori mai puţini decât în 1990, dar şi-a crescut de peste patru ori numărul absolventilor de facultate, până la 111.000 pe an.
Învățământul dual vs învățământ profesional
Aşa că în 2012, la cererea expresă a angajatorilor care nu reuşesc să acopere nici acum lipsa de meseriaşi, s-a înfiinţat învăţământul dual. Şi tocmai că angajatorii cer expres anumite calificări, cei care reuşesc să intre în puţinele clase au şi mai multe avantaje.
Avantaje învăţământ profesional:
- practică în companii după finalizarea clasei a X-a
- bursă de la stat: 200 de lei
- locuri puse la dispoziţie de MEN
Avantaje învăţământ dual
- practică în companii din primul an
- bursă de la stat: 200 de lei + bursă de la angajator: 200 de lei
- locuri puse la dispoziţie de angajatori
Mihaela Brazdeş - jurnalist Digi24: „Atât elevii din şcolile profesionale, cât şi cei din clasele duale se pregătesc pentru o meserie. Cu toate acestea, există diferenţe. În timp ce elevii din clasele duale ajung să facă practică în companii încă din primul an de cursuri, elevii din şcolile profesionale fac practică în primii doi ani în atelierele proprii ale şcolilor, iar mai apoi ajung în companii. Sunt diferenţe şi în ceea ce priveşte bursele primite de elevi. Dacă elevii din şcolile profesionale primesc doar o bursă din partea statului în valoare de 200 de lei, cei din clasele duale primesc şi această bursă, dar şi bani din partea angajatorului. Vorbim despre o sumă egală sau chiar mai mare decât cea oferită de stat”.
Victor Stelian Fedorca - preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Formarea Profesională în Sistemul Dual: „Am început cu câteva școli, câteva clase, în 5 județe, un proiect pilot. A dat rezultate, companiile germane în special s-au implicat pentru că e modelul lor, așa îi pregătesc, cum a fost si la noi până în 89. Am început cu câteva sute...5-600 în primul an și după aceea s-a dublat, s-a dublat”.
Şi numărul angajatorilor care au cerut clase duale aproape s-a triplat în toţi aceşti ani.
Corina Stoian - reprezentant brand cosmetică: „Dacă noi nu dăm înainte de a cere este evident că nu avem fundaţia pregătită pentru viitor. Suntem conştienţi că tinerii de acum, ca de obicei, trebuie să fie susţinuţi, pregătiţi, să le arătăm calea pentru ca mai apoi să cerem performanţă şi lucrul bine făcut”.
Mihai Ionescu - director service: „Marea problemă cu forţa de muncă calificată este că a existat o perioadă foarte mare în care nimeni nu a produs această forţă de muncă calificată. Marea majoritate a service-urilor se bazează în continuare pe oameni care sunt în prag de pensionare. Iarăşi o mare problemă este că forţa care ar putea să spună un lucru foarte important migrează în străinătate. Neavând posibilitatea să-i readucem pe toţi în ţară încercăm să facem o pepinieră în care să creăm noi specialişti”.
„Am vrut să-mi repar singur mașina”
Anul trecut peste 5.000 de tineri au început cursurile în clasele duale. Printre ei se numără şi Alexandru.
Alexandru Fărcuţiu – elev angajat: „Am ales mecanica, în speranţa că voi reuşi într-o zi să îmi repar singur maşina. Şi a început să îmi placă din ce în ce mai mult”.
A făcut practică încă din primul moment într-un service auto, iar din ianuarie a fost angajat de reprezentanţii firmei.
- Ai primit primul salariu de aici?
- Da.
- Şi ce ai făcut cu ei?
- Mi-am făcut abonament la metrou şi le-am făcut cinste alor mei cu prăjituri.
Marian Staş - expert în educaţie: „Cea mai frumoasă pildă este pilda demontării prejudecăţilor, despre asta este vorba. Nicio muncă nu e ruşinoasă, toate sunt frumoase, toate sunt oneste, toate sunt respectabile, cu o singură condiţie: să o fac la perfecţie. Atunci când pun faianţă să pun cea mai tare faianţă din lume, când schimb instalaţii sanitare să fiu cel mai tare instalator etc.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
