Profesorul Alexandru Grigore Popescu veghează de peste 50 de ani peste elevii dintr-o sală de clasă din judeţul Prahova, acolo unde el a predat câteva decenii.
„În clasa întâi mi-era frică să mă apropii de el, dar apoi m-am obişnuit şi acum este ca un prieten”, spune unul dintre elevi.
Un altul recunoaşte că, prin această metodă, copiii au fost ajutaţi la orele de biologie: „Ne-a ajutat foarte mult la orele de biologie, mai ales în clasa a VII-a când am studiat scheletul uman. Domnul Grigore Alexandru Popescu şi-a donat scheletul pentru ca noi să învăţăm mai bine biologie şi îi mulţumim foarte mult pentru asta”.
„Dacă aş fi profesor, mi-aş fi donat corpul deoarece copiii ar învăţa mai bine de pe un schelet uman decât de pe o carte de biologie”, afrimă un alt elev.
Abia recent, după ce scheletul a ajuns în atenţia presei, oficialii sanitari au decis că acesta ar putea fi o sursă de microbi în sala de clasă, astfel încât l-au dus la un laborator pentru a fi tratat chimic. După recondiţionare, scheletul a revenit în sala de clasă, aşezat într-o vitrină de sticlă.