Cîmpeanu recunoaște că unele materii sunt nefolositoare: Și eu m-am descurcat fără geometrie vectorială, de exemplu

În școlile din România se dau prea multe note mari, și nu întotdeauna pe merit, a spus la Digi24 ministrul Educației. Sorin Cîmpeanu crede că evaluările nu reflectă situația reală din sistemul de Educație. În același timp, ministrul a recunoscut că programele sunt prea încărcate și că elevii învață lucruri nefolositoare. 

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Primarul din Constanța cere controale în 5 școli, pentru a verifica vizele de flotant

Cum învață zeci de copii din Gorj în săli de clasă cu calorifere reci

Ciolacu, criză de furie

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

”Evaluările şi-au pierdut foarte mult din relevanţă.  Dacă anul trecut, 53 la sută dintre elevi aveau peste media 8,50, am cules date la finalul primului semestru şi nu mai sunt 53 la sută elevi de top, după note, peste 8,50, sunt 60 la sută. În ritmul ăsta unde o să ajungem? Dacă se păstrează acest trend, înseamnă că într-unul sau doi ani, o să avem sută la sută elevi cu note maxime şi atât”, a declarat Sorin Cîmpeanu. 

Ministrul a afirmat că sunt nemulţumiri legate de programele supraîncărcate și de clasele prea numeroase, dar că această din urmă problemă a fost deja rezolvată. 

”Clasele prea mari au început să fie rezolvate, ba chiar au creat nemulţumiri mari şi foarte mari, din cauza limitării numărului de elevi din clasă. (...) Supraîncărcarea programelor este un element extrem de important. Trebuie schimbat ceva pe acest palier. Schimbarea se cheamă planuri cadru noi, începând cu anul 2023, pentru liceu, ocazie cu care vor trebui revizuite şi planurile cadru pentru gimnaziu, care au avut şansa să demonstreze într-un ciclu ce progres au reuşit să genereze. Şi din păcate nu au reuşit să genereze un progres. Schimbările au fost mai degrabă de formă”, a declarat Sorin Cîmpeanu. 

Întrebat care este cauza unei asemenea situații, Sorin Cîmpeanu a răspuns că aceasta ţine de rezistenţa la schimbare. 

”Rezistenţa la schimbare. Nici măcar nu pot fi acuzaţi profesorii care predau o anumită disciplină că îşi iubesc atât de tare disciplina aceea încât nu au vrut să renunţe la nimic, nici din numărul de ore, nici din materia predată. Am ajuns să facem geometrie vectorială pentru toţi copiii. Eu nu cred că e necesar pentru toţi copiii geometria vectorială, de exemplu. Nu cred! Se pot supăra pe mine colegii de matematică, profesorii de matematică. Eu sunt totuşi absolvent de matematică – fizică, treapta I, treapta a II-a la Sfântul Sava şi m-am descurcat fără geometrie vectorială. Adică am reuşit să fac câte ceva în viaţă şi fără geometrie vectorială. S-ar putea să mai existe şi alţi tineri care să reuşească să facă câte ceva în viaţă, mult sau puţin, fără geometrie vectorială”, a declarat Sorin Cîmpeanu. 

Editor : G.M.