Ce materii se vor studia la gimnaziu. Ministrul Educaţiei: "Dincolo de a număra orele de un fel anume, trebuie să vedem cum va arăta conţinutul"

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

„O schimbare profundă înseamnă înţelegerea unor lucruri. Legat de curriculă, nu am reuşit să facem paşi importanţi în zece ani, pentru că nu am reuşit un echilibru între a şti şi a fi. Din această cauză au fost discuţii de nivel scăzut legat de structura în sine, dar nu de sensul materialelor educaţionale.

Va trebui să mergem pe predictibilitate. În urma consultării publice - sunt peste 6000 de comentarii privind planul curricular de la clasa a V-a până la a VIII-a - vom căuta să asigurăm un spaţiu cu predictibilitate şi inovare. Nu se va mai lucra pentru fiecare materie la o structură anume de către un grup, ci vor fi mai multe grupuri care vor lucra în paralel, în vară aceste grupuri se vor întâlni, vor discuta şi cu profesorii şi se va discuta care dintre scenariile propuse e cel mai interesant.

La summer camp se vor discuta variante de conţinut”, a explicat ministrul Educaţiei.

Recent, Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică trei propuneri de modificare a planului-cadru, pentru învăţământul gimnazial. Indiferent de scenariul adoptat, elevii de la clasa a V-a vor avea o oră în minus de limba şi literatură română; limba latină nu se va mai preda în şcoala generală, iar cultura civică va dispărea. În locul lor vor apărea materii noi: educaţie pentru drepturile copilului, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor sau educaţie pentru sănătate.

Întrebat în legătură cu aceste propuneri, ministrul a precizat: „Hai să vedem rezultatul consultării publice, până la sfârşitul lunii mai. Dincolo de a număra orele de un fel anume, e important să vedem cum va arăta conţinutul in dinamica lui, care pune echilibrul între „Domnul Trandafir” şi tehnologia informaţiilor”.

„S-ar putea ca la matematică să fie nevoie de un lingvist pentru că dacă nu utilizezi cum trebuie limba română în curricula la matematică s-ar putea să nu fie ok ce spui acolo şi copiii să nu mai fie stimulaţi”, a adăugat Adrian Curaj.

Citiţi şi

Educație. Materii noi, reguli vechi. Ce efecte au modificările propuse pentru programa școlară