Ema Rotariu are 19 ani şi este studentă în anul 1 la Facultatea de Sociologie din Bucureşti. În familia ei doar tatăl munceşte, aşa că are nevoie de ajutor ca să se poată întreţine pe durata studiilor. Jumătate din bursa socială de 300 de lei se duce pe cazare. 25 de lei o costă un abonament pentru mijloacele de transport în comun. Îi mai rămân 125 de lei pentru mâncare, haine şi cărţi.
„Luna aceasta a trebuit să aleg între anumite priorităţi. Proababil toţi studenţii care au probleme cu banii se abţin de la ieşiri, de la a-şi cumpăra lucruri mai costisitoare, de a pleca în anumite locuri”, spune Ema Rotariu.
Deşi Legea Educaţiei stabileşte ca bursele sociale să acopere cheltuielile legate de masă şi cazare, peste 80% din universităţile din România nu respectă această prevedere.
Reprezentanţii acestor instituţii spun că banii daţi de Ministerul Educaţiei sunt puţini.
Aproximativ 350 de studenţi la Universitatea Politehnică din Bucureşti primesc o bursă socială care variază între 250-300 de lei.
„Din fondul total de burse, minim, alocăm 10-15% pentru aceste cazuri”, spune rectorul George Darie.
La Universitatea Gheorghe Asachi din Iaşi, bursa socială primită în acest an de aproape 900 de studenţi este şi mai mică: între 130 şi 150 de lei.
„Momentan nu există un act normativ naţional să oblige universităţile să dea un cuantum minim al bursei sociale. Universităţile refuză să mărească bursa la valoarea necesară pentru că dacă ar face-o ar trebui să dea prea puţine burse”, spune Mihai Dragoș, preşedintele ANOSR.
La nivel european, România dă cei mai puţini bani pentru educaţie. Aşa se face că peste 25.000 de tineri români au plecat să studiaze în Anglia, Franţa, Germania şi Danemarca. Statul danez, spre exemplu, dă fiecărui student 770 de euro lunar, timp de un an.