Galerie Foto Distrugerile cutremurului din 1977 în imagini și discuțiile lui Ceaușescu cu liderii comuniști după dezastru

Data actualizării: 04.03.2023 20:54 Data publicării: 04.03.2023 08:00

combo cutremur 1977 — Sursa foto: colaj Arhivele Naționale Române

Din articol

Stenogramele ședinței Comitetului Politic Executiv din 5 martie 1977

Astăzi se împlinesc 46 de ani de la cutremurul care s-a produs în România pe 4 martie 1977.

Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, și a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Cutremurul din 1977 s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, dar și la Moscova și Sankt Petersburg.

1977, martie. București. Blocul „Casata”. Sursa foto: ANR, SANIC, Fond CC al PCR-Albume Fotografice-Nicolae Ceaușescu-Activități în țară, albumul 2, vol. I/1977, fotografia 5

Nicolae Ceaușescu dă indicații lângă blocul „Nestor”, prăbușit la cutremurul din 4 martie 1977. Sursa foto: ANR, SANIC, Fond CC al PCR-Albume Fotografice-Nicolae Ceaușescu-Activități în țară, albumul 2, vol. I/1977, fotografia 18 | Poza 2 din 14

1977, martie. București. Blocul de pe strada Sahia. Sursa foto: ANR, SANIC, Fond CC al PCR-Albume Fotografice-Nicolae Ceaușescu-Activități în țară, albumul 2, vol. I/1977, fotografia 9 | Poza 3 din 14

1977, martie. București. Blocul de pe strada Sfânta Vineri după cutremur. Sursa foto: ANR, SANIC, Fond CC al PCR-Albume Fotografice-Nicolae Ceaușescu-Activități în țară, albumul 2, vol. I/1977, fotografia 11 | Poza 4 din 14

1977, martie. București. Blocul „Dunărea”. Sursa foto: ANR, SANIC, Fond CC al PCR-Albume Fotografice-Nicolae Ceaușescu-Activități în țară, albumul 2, vol. I/1977, fotografia 1 | Poza 5 din 14

1977, martie. București. Sinistrați așteptând să fie mutați în locuințe noi. Sursa foto: ANR, SANIC, Fond CC al PCR-Albume Fotografice-Nicolae Ceaușescu-Activități în țară, albumul 2, vol. I/1977, fotografia 12 | Poza 6 din 14

1977, martie. București. Blocul „Continental”. Sursa foto: ANR, SANIC, Fond CC al PCR-Albume Fotografice-Nicolae Ceaușescu-Activități în țară, albumul 2, vol. I/1977, fotografia 6 | Poza 7 din 14

1977, martie. București. Blocul de lângă Universitate. Sursa foto: ANR, SANIC, Fond CC al PCR-Albume Fotografice-Nicolae Ceaușescu-Activități în țară, albumul 2, vol. I/1977, fotografia 8 | Poza 8 din 14

1977, martie. București. Vizitarea locuințelor ce au fost repartizate sinistraților de către Nicolae și Elena Ceaușescu. Sursa foto: ANR, SANIC, Fond CC al PCR-Albume Fotografice-Nicolae Ceaușescu-Activități în țară, albumul 2, vol. II/1977, fotografia 1 | Poza 9 din 14

1977, martie 30. București. Situație privind numărul persoanelor decedate sau accidentate în urma cutremurului din 4 martie 1977. Sursa foto: ANR, SANIC, Fond CC al PCR-Secția Cancelarie, dosarul 291/1977, fila 70. | Poza 10 din 14

1977, martie. București. Blocul „Scala”. Sursa foto: ANR, SANIC, Fond CC al PCR-Albume Fotografice-Nicolae Ceaușescu-Activități în țară, albumul 2, vol. I/1977, fotografia 4 | Poza 11 din 14

Nicolae Ceaușescu, printre blocurile prăbușite de pe Bulevardul Gheorghe Magheru după cutremur. Foto: Profimedia Images | Poza 12 din 14

Aproximativ 1570 de oameni au murit în România la cutremurul din 1977. Sursa foto: Three Lions/Getty Images | Poza 13 din 14

Aproximativ 1570 de oameni au murit în România la cutremurul din 1977. Sursa foto: Three Lions/Getty Images | Poza 14 din 14

Aproximativ 1.570 de oameni au murit în România la cutremurul din 1977, 11.300 au fost răniți și peste 35.000 de locuințe au fost distruse sau avariate. Majoritatea pagubelor materiale s-au înregistrat în București, unde 33 de clădiri s-au prăbușit. Printre ele, blocul Dunărea, blocul Wilson sau blocul Scala.

Cutremurul din Vrancea a provocat pagube și în Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.

Printre personalitățile care și-au pierdut viața atunci se numără actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea.

După cutremur, pe teritoriul României s-au instituit starea de necesitate. Peste 30.000 de pompieri şi militari au fost mobilizaţi pentru operațiunile de salvare, cel mai mare număr de salvatori care au acţionat simultan vreodată în România.